Johannes Honterus – cum ajungem în centrul orașului Brașov, nu avem cum să îl ratăm: statuia lui, școala fondată de el – azi liceul J. Honterus, prima tipografie din Brașov, prima moară de hârtie din Transilvania etc. Îl întâlnim peste tot.
Cu toate acestea, mai puțin cunoscut de publicul larg este faptul că Honterus a realizat, în anul 1532, o hartă a Transilvaniei (Chorographia Transylvaniae) care va fi ulterior preluată de mulți cartografi europeni printre care Sebastian Muenster și Gerard Mercator.
Deși Muzeul Hărților nu deține această hartă (s-au păstrat puțin exemplare care se găsesc la Sibiu, Brașov, Budapesta și în alte câteva orașe), aici puteți admira cel puțin două hărți realizate după harta lui Honterus și foarte asemănătoare cu aceasta: Transilvania. Nova Tabula a lui Sebastian Muenster (prima jumătate a secolului XVI) și Transilvania realizată de J. S. Pannonius, în aceiași perioadă.
De ce este importantă această hartă?
– Pentru că este prima hartă realizată de un locuitor al Transilvaniei, pornind de la observațiile sale personale. Astfel, este impresionantă abundența de localități figurate (în jur de 200 de localități, fapt remarcabil pentru acea perioadă), de forme de relief și floră. Dacă veți avea răbdare să studiați oricare dintre cele două hărți prezente în Muzeul Hărților, veți găsi atât cele mai importante orașe (Brașov, Cluj, Sibiu, Sebeș, Mediaș, Făgăraș etc) cât și mult nume de localități mai mici: satele săsești de pe valea Hârtibaciului (cele cu biserici fortificate), Cârța, Prejmer etc. Denumirile sunt cele săsești sau nemțești și în unele cazuri cele latine.
– Fiind prima hartă bine documentată a Transilvaniei ea a fost preluată, cum spuneam, de cartografii europeni. Astfel se ajunge în timp la o reprezentare interesantă a celor trei provincii românești: în timp ce Transilvania este inervată cu drumuri și localități, Moldova și Valahia (Țara Românească) par goale, aproape nelocuite! O explicație ar fi chiar faptul că despre aceste regiuni se știau mult mai puține informații în secolele XVI – XVII și nu neapărat că erau nelocuite.
Așa ca și harta lui Honterus, hărțile expuse la Muzeul Hărților împart Transilvania în șase regiuni: Țara Bârsei (Burzeland), Țara Făgărașului (Altland), regiunea Târnavelor (Weinland), a Năsăudului, a Albei Iulia și regiunea secuilor. Ca multe alte hărți realizate în această perioadă, ele nu sunt hărți de orientare ci hărți de reprezentare a regiunilor cunoscute. Astfel se explică faptul că orientarea pe aceste hărți este foarte dificilă.
Inițial, harta a fost tipărită în alb și negru însă ulterior, fiind o hartă foarte interesantă, a fost tipărită și în culori. Acest lucru este vizibil și în hărțile prezente în muzeu și este o practică foarte des folosită începând cu utilizarea tiparului în Europa de către Johannes Gutenberg.
Vă aștept la muzeu pentru a le descoperi împreună.