La începutul săptămânii am lansat prima temă a noului sezon Vocea Ascultătorului (sezonul 5), un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Descrie-ne cum ar arăta o zi din viața ta dacă fiecare moment important ar veni însoțit de o coloană sonoră și ce muzică ai auzi pe fundal.
Concursul se încheie duminică, 13 ianuarie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 14 ianuarie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Mai jos aveți unul din textele finaliste.
***
De un an, fiecare zi a devenit preţioasă. Chiar dacă nu se întâmplă aproape nimic. Chiar dacă mă învârt între 4 pereţi. Eu şi cele 3 pisici. E un timp câştigat. Îl smulg inamicului, pe care l-am imaginat un balaur cu zeci de capete. E încă acolo, pândeşte în penumbră, dar îi cânt, îl vrăjesc să doarmă.
Dimineaţa când deschid ochii, mă pipăi cu mintea: Will you laugh for someone again today? Scream “alive, I am alive” [1] Iar uneori hotărăsc: Whoa! I feel good I knew that I would, now I feel good [2]
Mă mișc cu pisici încurcate între picioare, pe drumul dintre baie şi bucătărie. Sunt un fel de pisici aristocrate care nu cântă doar Everybody wants to be a cat ci şi We’re so wonderfully wonderfully wonderfully, wonderfully pretty! [3], un mic trib în care şefa e aproape octogenară iar cel mai mic membru este un mototol fără astâmpăr care şterge toate castroanele pe rând.
Zilele sunt aproape liniare, au fost ceva mai spectaculoase anul trecut. Tratament. Acum verificăm, observăm, înţepăm, extragem, controlăm, alte opinii, comparăm. Să zicem că este o zi de control. Drum pasionant într-un tramvai aglomerat în care izolarea devine obligatorie. Căşti în urechi în care trebuie să cânte ceva. Neapărat tonic: It’s a beautiful day, Sky falls, you feel like. It’s a beautiful day [4]. Sau încurajator: Dancing through the fire, ‘Cause I’m a champion, and you’re gonna hear me roar [5].
Muzica continuă pentru că spitalul nu este un loc vesel. Rezist şi îmi spun mantra: It doesn’t hurt me, Do you wanna feel how it feels? Do you wanna know? [6]
Lacrimi, oftat, trece o targă spre terapie intensivă, mai trece o alta cu un sac negru. Suferinţă, spaimă, resemnare. Timpul trece. Alung cu o mână imaginară asta: Look up here, man, I’m in danger, I’ve got nothing left to lose [7] pentru că asistenta care îmi ia sânge zâmbeşte încurajator. Urmează aşteptarea cu sufletul în palmă. Va fi sau nu bine?! Schimb muzica să comprime 3 ore. Atât sunt setată să îndur azi. În timp ce degetul aleargă pe ecranul telefonului, trec pisici, câini, cascade, munţi. Mă imaginez în Colorado cu vântul în păr: So sweet So fine So nice All mine [8]. Citesc despre dragnea, vestele galbene, trump, putin, refugiaţi, foamete, război şi în cap urlu eu şi bubuie: What if I say I’m not just another one of your plays?… What if I say I will never surrender? [9]
Mai să scap telefonul care sună. “Nu, nu a venit rezultatul. Da, sunt aici, încă aştept. Vrei să mergem să mâncăm undeva, după?! Te sun când termin.” Închid. Inima îmi cântă vesel când mă gândesc la ea, fata mea, alături de mine. Şi băiatul, dar el lucrează mai mult. Îi iubesc. I won’t cry no, I won’t shed a tear / Just as long as you stand, stand by me [10] Am devenit o celulă strânsă, unită. Iar prietenii s-au ales, mai puţini, dar adevăraţi.
Îmi aud numele şi primesc foaia. O privire fugitivă. E bine. Balaurul încă doarme. Merge să cântăm vesel: Don’t stop me now, I’m having such a good time [11] Aflu că monitorizăm, iar în februarie facem o investigaţie de profunzime. M-am obişnuit cu înţepături, puncții, durere. În principiu ce nu te doboară te face mai puternic. Era un cântec şi cu asta dar nu îmi place fata care îl cânta.
Urmează un prânz-cină şi fuga la miorlăite. Seara e întotdeauna chill, un film, un joc pe computer. Pensulele aşteaptă, inspiraţia flămânzește de la o vreme. Încă nu am găsit muzica potrivită să o hrănească. Poate Red Sparowes sau God is an Astronaut. Sau poate: Hello darkness, my old friend, I’ve come to talk with you again [12]
Uf, Scarlett O’Hara cu al ei: şi mâine va fi o zi, pare uneori atât de nerealistă… Nu contează. Voi lupta să zâmbesc şi în ziua ce vine. Cu muzică.
[1] DIR EN GREY – Ranunculus
[2] James Brown – I feel good
[3] The Cure – The Lovecats
[4] U2 – Beautiful Day
[5] Katty Perry – Roar
[6] Placebo – Running Up that Hill (Kate Bush)
[7] David Bowie – Lazarus
[8] Greta Van Fleet – Highway Tune
[9] Foo Fighters – The Pretender
[10] Ben E. King – Stand By Me
[11] Queen – Don’t Stop Me Now
[12] Disturbed – Sound of Silence
Sursă foto cover aici.
“Life is but a fleeting moment so do not waste a second on something that doesn’t make you smile”