Bulgaria este o țară foarte interesantă. Dacă alfabetul nu ar fi chirilic, iar limba neschimbată, nu ai ști că treci granița din România într-o țară străină.
În 2015 am fost invitați la festivalul “Pierrot” din Stara Zagora cu spectacolul Iubitafizica (după cartea scrisă de Iulian Tănase) by Lightwave Theatre Company. Imediat ce am trecut granița, a început o aventură demnă de un film de Kusturica. Fetivalul în sine a fost unul foarte frumos, festival la care sperăm să mai ajungem. Restul detaliilor, în schimb, aproape amuzante.
La Ruse a venit o dubiță să ne ia din partea festivalului. După ce am încărcat spectacolul, și pe noi, am pornit la drum spre Stara Zagora, un oraș micuț din centrul Bulgariei. Nu aș putea spune că nimic nu a trădat ce urma să se întâmple, cât am stat în dubița aceea prin serpentinele bulgărești. Poate faptul că vedeam asfaltul printr-o gaură în podeaua mașinii…
Hotelul la care am fost cazați va fi piesa principală a acestui articol. Am ajuns la recepție, moment în care am început să vorbesc, într-o engleză aproape nativă, cu recepționera. Aflăm că nu știe limba engleză, dar că o știe foarte bine pe cea franceză (!?). Imediat, colegul George începe o discuție într-o franceză exemplară cu recepționera unui hotel modest dintr-un oraș mic din centrul Bulgariei.
Camera de hotel a fost plină de surprize. Prima dată, când intru într-o cameră de hotel, sunt ca o pisică: trebuie să o explorez.
Televizor (extrem de vechi și uzat) – check
Telefon (murdar) – check
Intru în baie, una modesta… “Nu am duș???“. Mă uit în spatele ușii deschise în interiorul băii și găsesc dușul infipt în perete. Cada, în care se aduna apa, era podeaua întregii băi. Așezat pe WC, atingeam cu piciorul stâng bateria dușului, care scăpa apă, motiv pentru care, în permanență, exista o baltă de apă rece pe podeaua băii, mai ales în dreptul WC-ului. Am încercat, într-o dimineață, un duș așezat pe WC și a fost o experiență nouă. După un drum lung, am simțit nevoia să folosesc tronul, dar, când am tras apa, mi-am dat seama că aveam două dușuri, pentru că racordul scurgerii era fisurat, deci băltoaca aceea nu era doar de la duș… Am mers direct la telefonul murdar pentru a anunța recepționera, care nu cunoaște limba engleză, dar nu am avut ton. Am ridicat telefonul de pe noptieră pentru a vedea că avea cablul tăiat…
Festivalul, după cum am scris la începutul articolului, a fost unul foarte frumos și sperăm să mai putem participa. Posibil ca experiențele de la hotel să fie un factor important în dorința noastră de a reveni la Stara Zagora.
