La începutul săptămânii am lansat cea de-a treia temă a celui de-al șaselea sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: „Un credincios și un ateu intră într-un bar. Ce se întâmplă? ”
Concursul se încheie duminică, 7 aprilie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineața de luni, 8 aprilie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Textul de mai jos este unul din textele finaliste.
***
Personaje: Tom și Jerry, ceilalți care contează
-Un pahar de vin, cere credinciosul Tom, potrivindu-și scaunul.
-Unul de apă, cere ateul Jerry, debarasând scrumiera altora.
-Ți-e dragă viața…
-Aha, țin la sănătate, am doar o singură viață, ne-am înțeles pe tema asta.
-Mergi la sală?
-Nu, doar meditez.
-Pe cine?
-Voluntariat, ca de obicei.
Chelnerul, ajutorul de câine chel:
-Apa cu gheață, plată, minerală, cu lămâie sau pur și simplu sfințită?
-Sfințită, plată și sfințită e bine, nu face rău, dar nici nu strică.
Tom se foiește pe scaun.
-Băi, Jerry, mă cam încurci cu porcăria asta de ateism al tău.
-Departe de mine intenția să îți fac rău, consider că liberul arbitru funcționează și pentru tine, Tom, dragul meu.
Liberul arbitru juca biliard în mijlocul barului.
-Băi, voi de colo, ia mai folosiți-vă și capul vostru, haida!
Tom îl privește siderat pe Jerry:
-Nu știam că liberul arbitru este atât de pirpiriu!
-Din colțul meu se vede o cogeamite matahala, din contră.
-Mă rog, până acum știam pe cine mă bazez, Jerry, acum sunt confuz. Ai fost îngerul meu de când m-am născut, ce mă fac eu acum, fără înger?
-Cauți altul, tu ești credinciosul. Eu am ales viața.
-Băi, tu știi mai multe decât îmi spui, nu-i așa?
-Ehe, deja te-au cuprins îndoielile, dragul meu. Păi ce ne facem, credința ta se scutură la prima pală de ispită?
-Nu e propriu-zis ispită, este doar confuzie.
-Același drac.
-Deci crezi în draci!
-Cred în viață, ai devenit agasant și paranoic.
-Bine, acum, dacă tot nu mai ești sfânt sau înger, îmi poți spune adevărul, te rog? Cum arată Dumnezeu?
-Ți-aș putea pune mai degrabă eu o asemenea întrebare, tu ești cel care crede.
-Crezi că Liberul arbitru știe cum arată?
-Nu mă interesează, e căutarea ta, chinul tău. Pe deasupra, l-ai mai întrebat odată și s-a cam șucărit, a trebuit să intervin. Din nou.
-Scuze, am insistat atunci să-l întreb pentru că simțeam că știe, degeaba îmi repeta că a fost angajat de un intermediar.
-Bine, ai grijă de tine, eu am treabă. Paharul de vin ți l-am plătit deja eu, pentru ultima oară.
-Te duci să cercetezi?
-Nu știu, văd eu, mă duc să trăiesc.
Îngerul deconspirat Jerry și-a lăsat aripile la intrare/ieșire, penele curgeau fulgi de zăpadă și petale de flori de corcoduș, suflate de vânarea de vânt a inspirației. A închis ușa după el și barul ăla abia atunci își releva turla și clopotele sclipicioase.
Bun! Vaya con dios 🙂