Pe lângă hărți, în Muzeul Hărților puteți descoperi lucrări ce înfățișează diverse așezări și locuitorii acestora. Vederile panoramice, planurile de oraș, scenele din viața cotidiană a orașelor reprezintă așadar o binevenită completare a hărților din expunere, iar una dintre cele mai îndrăgite lucrări de acest tip este cea care reprezintă orașul Cluj, așa cum era în secolul al XVII lea.
Napoca, Claudiopolis, Kolozsvar, Clausenburg – toate acestea sunt denumiri ale aceluiași oraș – Clujul. Una dintre reprezentările cele mai faimoase ale orașului este gravura realizată în 1617 de Georg Houfnaglius, după o pictură a artistului Egidius van der Rye, lucrare prezentă în două variante – alb negru și color, la Muzeul Hărților din București.
Această vedere panoramică a orașului este o ocazie bună pentru toți cei interesați de istorie de a studia modul în care a evoluat orașul Cluj. Imaginea prezintă orașul văzut de pe dealul Cetățuii, astăzi parte din oraș și, în continuare, un loc important de belvedere. În această imagine se observă lesne câteva dintre monumentele importante, cum ar fi catedrala Sfântul Mihail, Biserica Reformată sau bastionul Croitorilor. Pentru cunoscători și pentru cei interesați de ”căutări de comori”, deși zidul orașului medieval mai este vizibil doar în partea sa superioară, acesta se mai găsește în oraș, în unele dintre curțile caselor din zona actualei Piețe a Muzeului.
S-ar putea spune multe alte lucruri interesante despre Cluj și despre modul în care el a crescut și s-a dezvoltat, legende și povești transmise din gură în gură, de-a lungul timpului. Una dintre ele, ar avea legătură, de exemplu, cu canalele subterane care legau mănăstirea Calvaria (astăzi aflată în oraș dar în trecut aflată în afara sa) și centrul orașului; unii spun că aceste tunele subterane sunt folosite azi pentru cluburile din zona centrului vechi. Alte legende spun că, în secolul XX rezidenții caselor din centru încă mai puteau găsi în pereții subsolului – acele foste tuneluri de care vă vorbeam – diverse vestigii, cum ar fi bijuterii sau chiar arme și mici tezaure de monede.
Trecând de această aură de legendă – care, foarte probabil, este specifică oricărui oraș ce datează din perioada medievală, și revenind la imaginea Clujului – orașul principal al Transilvaniei (Claudiopolis. Transilvaniae Civitas Primaria), cum este numit în gravura de față, este interesant să studiem și alte detalii, astăzi dispărute: modul în care erau construite casele din incinta zidurilor, în comparație cu cele din afara zidurilor, culturile din jurul cetății și așa mai departe.
Lucrarea a apărut în cel de-al șaselea volum al atlasului Civitates Orbis Terrarum (Vederea orașelor lumii), lucrare apărută între anii 1572-1617 și cuprinzând 546 de desene, vederi panoramice și hărți ale orașelor lumii.
Pe lângă această vedere aupra Clujului, în Muzeul Hărților puteți găsi și alte imagini similare: ale Oradei sau Timișoarei, de exemplu. Așadar, pentru o călătorie în timp sau pur și simplu pentru o oră petrecută într-unul dintre cele mai frumoase muzee din București, vă așteptăm la noi, la Muzeul Hărților.
Iar dacă aveți povești similare despre orașele voastre, așteptăm să ni le împărtășiți fie când vizitați Muzeul fie aici, pe site.
Pentru comparatie intre hartile vechi si cele de azi – si pentru ca, incidental, are legatura cu titlul articolului: https://desprecluj.ro/