Fetița alunecă la vale. Începu să coboare ușor fără să știe bine unde o ducea dealul. Privea în jur și nu își mai amintea despre nimic. Erau toate noi și toate altfel. Zâmbetele oamenilor deveneu măști, vorbele lor se alungeau și se deformau, pierzându-și sensul. Gesturile lor apăreau și mai caraghioase în coborârea ei., Cum să îi mai iei în serios? Ce să iei în serios? Doar atunci când totul îți fuge prin fața ochilor, fără să ai timp să zăbovești, poți vedea adevărul. Dealul o primea și îi făcea loc să coboare. Aerul prin care ea trecuse se alungea ca o praștie, trimițând departe în univers muzica cu care corpul ei cânta. Pentru că nimic altceva nu rămâne în urmă decât melodia propriului tău corp. Nu o poți acoperi cu gesturi, idei ce nu au fost niciodată ale tale sau cuvinte alese, ea cântă cu sau fără voia ta. Și te dă de gol. Pentru că oricât ți-ai alege cuvintele, muzica o să asurzească urechile. Caută neîncetat armonia. Aluneca și nu știa că pleca atât de departe încât curând nu își va mai aminti nimic despre viața asta, pe care a creat-o aici. Nimic despre viață, despre cuvinte sau despre ceea ce îi era reflectat înapoi de privirea oamenilor. Lăsa în urmă un amalgam de gânduri amestecate, de frici și convingeri, de constrângeri și neînțelegeri, de lacrimi și de cântece fără melodie ce umpleau cerul. Știa ea oare că nu va mai putea fi nimic din ceea ce e acum? Traversa dealurile fără să se oprească, zbura și cobora, aluneca și se lăsa în voia ierbii ce o împingea la vale. Cineva ținea un covor imens în mâini, îl înclina în stânga și în dreapta, în față și în spate ca să îi arate lumea cât e de mare și de diferită. Uită-te, privește, bucură-te. Fetița trăia cu adevărat doar atunci când dansa, și doar atunci când avea curajul să își lase corpul să-i vorbească, atunci când nu existau construcții, ci trăiri spontane. Trăirile spontane țâșnesc afară dacă ne lăsăm în voia vieții. Ne e frică de ele pentru că nu ne sunt sub control, iar controlul ne duce, credem noi, în a cunoaște viața și moartea. Ne plac formele pentru că ne dau greutatea cu care să ne ancorăm strâns de pământ. Fugim de plutirea necunoașterii, pentru că nu mai avem repere. Însă, plutind, uneori, fetița avea trăiri ce nu erau de aici și nici construite de ea, veneau de undeva de unde totul curge în cascadă, de undeva de unde omul nu poate gândi ci doar primi. De undeva de unde pieptul ți se umple și simți că e cât cerul. De undeva de unde singurele cuvinte, care răsună în tine sunt cele ale unui copil ce se minunează de o picătură de apă, pe care doar el o surprinde în drumul ei către pământ. Și atunci ce sens au vorbele și convingerile? Găsiți-vă un covor, urcați-vă pe el, și priviți-vă de acolo. O să râdeți de voi, așa cum făcea și fetița. O să râdeți cu poftă de cum fața vi se întinde în viteza vântului ce vă trece pe lângă urechi, șoptindu-vă adevărul. Îl auziți?
Citește și
Din aceeași categorie
Scrise de...
Producător de muzică. Muzician al producției.
Om bun la toate, dar mai ales la marketing.
Scriitor. Publicitar. Pisicofil. Președinte de bloc.
Luptător al Binelui. Al Binelui Învinge.
Cu vocea și chitara la degetul mic.
Master Shifu în ale istoriei.
Spirit critic. Regizor.
LogOutist profesionist.
Scandinavi din România.
Neastâmpărată și nealiniată. Cucerește Radio Guerrilla pentru toate fetele de pe frecvențe.
Spirit ludic și gastronom liric.
Muzică. La Control.
Iubitoare de insecte. În special Lepidoptere.
Manager al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
Iubitor de păsări și alte animale.
noi seara nu mâncăm (și nu bem), doar asociem
Poet. Optzecist douămiist. Martor al lui Apple.
Știrist. Cinefil convins.
Specializată în studiul liliecilor și analiza ultrasunetelor.
Stăpâna hohotelor de surâs.
Antlover: pe urmele furnicilor.
Războinic de tot RîSSul.
Site de viață bună. Și povești inspiraționale. LIFE.ro - Stories to Inspire.
Fondator Academia Cațavencu. Fondator Radio Guerrilla.
Scriitor. Cititor. Bun la amândouă.
Absolventă de anagramatică și alte jocuri de cuvinte.
Muzician de cuvînt.
Profă de Română de România.
De la Guerrilla de Dimineață până seara.
Cogito Ego Sum.
Spirit multifuncțional, atins de Febre39.
Tovarăș de drum. Camarad, Nomanslander.
Muzicolog, specialist în BMW (Bach, Mozart, Wagner)
Liniștitor, fără efecte.
Suntem noi, toți cei care gândim la fel. Eliberadio.
Una pentru toți, toți pentru Radio Guerrilla.
Îndrăgostită de toate cele care nu există.
Maestru biciclofonist.
Iubitor de fluturi.
Poetă, librar şi încă ceva.
Progresare humanum est.
Cu știința-n sânge.
Zînă online. Dar și offline.
Vinyl, Rum, Tapas & Wine
Ce frumos! Ar trebui să li se întâmple tuturor și lumea ar fi mai bună!