Sunt o grămadă de artiști în marea ogradă a culturii pop care-și consumă energiile încercând să ascundă lucruri, să-și disimuleze existența, în loc să se exprime pe sine așa cum sunt. În ciuda firii introvertite, cei trei Next Ex – autodidacți întru muzică – se dezbracă de orice convenție a industriei de profil și se arată goi pușcă în albumul Mistakes.
Apăruți în 2016, aparent de nicăieri, Andrea, Robert & Sergiu și-au descoperit și antrenat un mușchi pe care mulți bipezi din generația lor îl au atrofiat: răbdarea. Tind să cred că albumul era gata în capul artiștilor încă de la apariția primului single în vara lui 2016: Hey Girl (Self-Conscious Talk) – piesă ce nu apare pe materialul de debut. Oricum, în primăvara anului trecut, la invitația Next Ex, am ascultat întregul material în studioul UNDA Recording, locul unde s-a născut Mistakes. Albumul, foarte bine legat sonor și proaspăt pentru spațiul cultural local, era gata de hrănit cu el urechile nemâncate ale consumatorilor de muzică, dar trupa a dorit să-l lase la dospit și să-l arate mai întâi în varianta live. Ceea ce s-a și întâmplat anul trecut prin festivaluri la noi și la ei în țară.
Fiind materialul de debut, trio-ul l-a folosit ca pe un fel de poligon de încercări de genuri muzicale. În cele șapte piese poți identifica o grămadă eterogenă de stiluri: synthpop, indie pop, dream pop, future R&B și neo soul. LP-ul s-ar fi putut rata pe motiv de tempo, adică după câteva ascultări (puține chiar) ți s-ar fi putut părea monoton și ușor de uitat. Dar îl salvează două piese: Wrong time și Made of Glass. Prima, Wrong time, este bucata de rezistență, infecțioasa albumului, ce beneficiază și de suportul unei voci greu de ignorant: Lucia. În plus, două femei tânguindu-se și parcă spovedindu-ți-se este rețeta garantată pentru a-ți deregla cutia emoțională. Cea de-a doua, Made of Glass, este o surpriză stilistică, fiind un fel de menuet declinat electronic în post-dubstep și îmbrăcat în câteva straturi de voce.
Albumul Mistakes, chiar dacă este redus la doar șapte track-uri, s-ar putea să devină un reper pentru o industrie în care criteriile faimei sunt felul în care arăți, numărul de folowers pe Instagram sau cum dansezi. Și, poate-alături de trupe ca Moonlight Breakfast, Golan, Yelllow, Otherside, de acum încolo, normele succesului să fie abilitatea de a cânta și/sau de a compune piese originale.
Mulțam de brânci, Bogdan. Îmi propusesem de multă vreme să îi ascult, dar până acum nu reușisem să mă concentrez în cercuri concentrice și să îmi fac ceva timp pentru ei. Gata, done! 😉
Favorita mea e Runaway, dar nici cu Blended Thoughts nu mi-e rusine. Tot albumul e bun, pacat ca e atat de scurt!