La sfârșitul soptămânii trecute am lansat tema principală (Anul 2021) a celui de-al nouălea sezon din concursul Vocea Ascultătorului (primul pe anul acesta), un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră, sub-tema săptămânii fiind prima provocare pentru voi, care a fost și este în continuare: Care sunt cele mai mari 3 dorințe sau speranțe pe care le ai pentru anul 2021?
Concursul se încheie joi, 21 ianuarie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de vineri, 22 ianuarie.
Sebi Răducu e nelipsit la prima ediție de anul acesta a concursului, cu textul său finalist.
***
Timpul s-a oprit în loc și pare că va continua așa până când va crede că e plictisitor să vezi o întreagă civilizație învârtindu-se în jurul cozii cu încetinitorul. Totuși, civilizația va supraviețui sub o formă sau alta – fie un gigant titanic mitologic, un pitic liliputan rarisim sau un organism suficient de microscopic încât să se furișeze în cele mai obscure scorburi pământene.
2021 este probabil continuarea nefericită într-un univers distopico-panchist a Odiseelor Spațiale ale lui Clarke și Kubrick, unde omenirea a luat-o complet razna și singura supraviețuire este probabil dansul nevrotic în fața unui monolit monocromatic, suficient de înalt cât să fie greu de ajuns și suficient de greu să fie cărat prea repede de camerele de luat vederi.
Practic, speranța rămâne singura dorință a omului pe care și-o poate permite în a fi imaginată și posibil a fi realizată, deși probabil finalul filmului va fi unul previzibil și trist. La fel ca Thor – zeul fulgerului și al mitologiei nordice, are nevoie de un ciocan pentru a-și focusa încrederea de sine și puterea de a rezista.
Și acolo apar eu, Sisif. Întruchipatorul lucrurilor inutile și infinite, suficient de prezente încât să fie ignorate de fiecare dată când o încercare devine eșec și eșecul devine un clișeu. Desigur, viața e frumoasă când vrei să vezi lalele și zambile, dar când majoritatea miros ca numele popular al păpădiei, să zicem că totul devine un pic cam anost.
Așa că mă voi întoarce la rutina mea zilnică. Voi merge pe deal, voi căra pietroiul și mă voi împiedica până voi cădea. Și voi reveni, din nou. La aceleași reflexe. Degeaba și pentru totdeauna.
***
Sursă foto cover aici.
