„[În]toarcem cânepa spre viitor”

Expoziție de artă documentară

3 – 27 iunie, Muzeul Național al Țăranului Român

Pe 3 iunie, la Muzeul Național al Țăranului Român, a avut loc deschiderea oficială a expoziției de artă contemporană multidisciplinară „[În]toarcem cânepa spre viitor”.

Artiști: Mircea Cantor, Oláh Gyárfás

Cercetător: Florica Zaharia

Curator: Teodor Frolu

Expoziția readuce în actualitatea românească semnificațiile și rolul pe care cultura cultivării cânepii l-a avut și îl poate căpăta în România, dezvoltând printr-o abordare multidisciplinară — artistică și științifică — o experiență vizuală care stabilește o punte între cultura tradițională și arta contemporană. Astfel, interesul proiectului este de a urmări conexiunile autentice stabilite de-a lungul timpului între versatilitatea acestui material, cânepa, și meșterii, artiștii și designerii care au transformat-o din resursă naturală în obiect de artă sau în instrument local pentru dezvoltare.

În urmă cu 10 ani, Ivan Patzaichin, împreună cu Teodor Frolu, au lansat proiectul PATZAIKIN, din dorința de a promova în întreaga lume, prin design avangardist și ecotehnologie, potențialul de recuperare a tradițiilor meșteșugărești în practicile designului contemporan. În ultimii 10 ani, PATZAIKIN a consolidat un ecosistem de colaboratori dintr-o varietate de domenii conexe, încercând să repornească lanțul valoric al cânepii ca o posibilă soluție pentru revitalizarea unei industrii importante pentru economie și pentru dezvoltarea durabilă a României. Așa s-a dezvoltat proiectul Patzaikin ce construiește printr-o abordare transversală un model de producție circular cu o puternică componentă culturală, bazat pe cercetarea tradiției și pe inovație tehnologică.

„[În]toarcem cânepa spre viitor” este un experiment coregrafiat de artiștii Mircea Cantor și Oláh Gyárfás, alături de cercetătoarea Florica Zaharia și curatorul Teodor Frolu. Sub impulsul acestei întâlniri cu tactilitatea și potențialul de valorificare al cânepii, expoziția configurează un traseu deopotrivă documentar și artistic, naturalist și imaginar la capătul căruia redescoperim îndemnul către simplitate, despre care scrie etnograful și sociologul Ernest Bernea.

Inspirat de cultura materială tradițională, de obiectele și felul în care acestea ordonează simbolic universul rural, artistul Mircea Cantor, laureat al premiului Marcel Duchamp, s-a alăturat acestui demers prin modul său îndrăzneț de a studia cultura tradițională și de a-i transpune elementele în creație contemporană.

„Arta este realizarea cunoașterii într-o acțiune.”

René Daunal

„Instalația realizată pentru această expoziție la Muzeul Național al Țăranului Român este un omagiu adus celor care prin mâinile și vocea lor au păstrat tradiția vie și au adus în prezent memoria ce au moștenit-o. Am lucrat împreună cu meșteri maramureșeni încă din 2007 și toți acești ani ce s-au scurs și lucrări ce s-au născut până acum sunt ca o funie de cânepa ce nu se va rupe niciodată.” – Mircea Cantor, 1 VI 2021, București

Artistul din spatele designului brandului PATZAIKIN, Oláh Gyárfás, prezintă legătura organică pe care o stabilește cu materialul natural, pe care îl redă în forme dintre cele mai diverse, astfel încât obiectele de design lucrate în cânepă devin piese sculpturale, care par să capete o viață proprie. În lucrările sale Mușchi de fân pe munte de panglici sau Szénaizmok și Szalaghegyen intrăm într-un spațiu al fantasticului, al personajelor din poveștile populare. Sunt personaje cu blană din solzi și organe de fân la vedere; gât, coadă și piept de lup, spinare de măgar, gură până la urechi și un os neîntrerupt în loc de dinți. Au coarne moi și mobile, ochi la copite, franjuri de capră și labe de câine. Au piele de războinic pansat cu pânză și ar putea imita delicat vocea omenească. Sunt făcute din lemn, pânză de cânepă, făină și fân, quoi de plus doux? (ce ar putea fi mai blând?). Materialitatea lor te împrietenește imediat cu ele. Sunt (animale) de casă.

Doamna Florica Zaharia, Conservator Emerit al Muzeului Metropolitan de Artă din New York (The Met), cercetător și fondator al Muzeului Textilelor din Băița (TM), completează expoziția cu o amplă experiență la nivel internațional în domeniul textilelor. Cuplează tehnicile tradiționale românești și le valorifică, prezentând tehnologia și estetica fibrei de cânepă în cultura tradițională românească față în față cu tehnologia japoneză.

„Tehnologiile de obținere a multiplelor calități de fibre de cânepă și transformarea lor în material textil, atât de necesar stilului de viață tradițional, sunt acumulări de generații pe care avem datoria să le preluăm, să ne lăsăm inspirați în folosul frumosului și al binelui vieții de azi, și să le asigurăm continuitatea pentru generațiile viitoare.” – Florica Zaharia, 1 VI 2021, București

„Suntem inspirați de beneficiile generate de micul „lanț de producție” din gospodăriile tradiționale românești, unde planta de cânepă era folosită în întregul ei, de la semințe până la fibră, fără a se risipi nimic. Este un model de gândire pe care dorim să îl promovăm pentru dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în prelucrarea cânepii din România. Prin această expoziție și prin inițiativa de creare a primului cluster al cânepii în România, am ajuns la un nivel de maturitate prin care eforturile noastre de inovare în dezvoltarea comunităților, prin apel la resurse creative culturale, au început să prindă contur” – Teodor Frolu curatorul expoziției și vice-președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Țăranului până pe 27 iunie. Vor fi organizate tururi ghidate de vizitare a instalațiilor, împreună cu artiștii și curatorul. Programul va fi anunțat pe paginile: Facebook Romania Powered by Nature, Facebook Rowmania Patzaikin și Tradiții Creative.

*Posesorii unui card bancar UniCredit Bank vor avea acces gratuit pentru vizitarea instalațiilor, prezentând cardul la intrarea în expoziție.

Detaliile [În]toarcem cânepa spre viitor – primul eveniment integrat dedicat cânepii din România sunt disponibile în paginile de Facebook și pe www.rowmania.ro.