La începutul săptămânii am lansat cea de-a doua temă a celui de-al doilea sezon Vocea Ascultătorului: Ce lucru din lumea asta reprezintă artă pentru tine? Pentru că știm că arta e subiectivă, dar mai ales pentru că știm că nu se rezumă doar la pictură, sculptură, cinematografie, teatru sau literatură.
Primim răspunsurile voastre până duminică, 20 mai, ora 14:00, pe adresa statmajor@guerrillaradio.ro, iar cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 21 mai. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Voce nouă pe guerrillaradio.ro, Anita Moldovan, antreprenoare și artist florist, se califică în finală cu textul de mai jos.
***
Îmi place întrebarea săptămânii – „Ce lucru din lumea asta reprezintă artă pentru tine?”, în special pentru că pune accentul pe „tine”, pe mine, pe oricine se încumetă să se exprime, pe oricine are o voce ce se vrea a fi ascultată.
Am primit, astfel, ocazia și împuternicirea Radio Guerrilla, pentru a ne exprima liberi și de a da definiții personale ale artei. Mulțumesc!
Definiția din Dex a artei nu cred că cuprinde, că surprinde esența și scopul artei, pentru că acolo se menționează cuvinte precum „valoare estetică”, „produs” etc., concepte care țin mai mult de lumea materială, de o lume a concretului, iar eu cred că arta este altceva.
Din perspectiva mea, scopul artei este acela de a te deschide către dimensiunea sacră a Existenței, de a-ți oferi o evadare din zona profană. Ăsta a fost scopul artei de la începutul omenirii și va fi până la sfârșitul acesteia.
Cum s-ar traduce scopul de mai sus mai exact pentru zilele noastre? Aș rezuma astfel: arta este un remediu pentru stres. Orice te face să uiți de problemele și presiunile supraviețuirii în zilele noastre, orice te face să uiți de targetul de la job, de problemele de sănătate ale tale sau ale apropiaților tăi, de luptele politice, de știrile de genul celor de la ora 5 de la tv care acum în online nu sunt doar la ora 5, ci 24/24; orice te scoate din aceasta lume a concretului, a stresului, este artă.
Dacă ceva reușește să-ți oprească mintea, chiar și pentru câteva secunde, și să te transpună într-o lume sacră, acolo unde nu există stres, acel lucru e artă.
Artă e orice îți „schimbă frecvența minții”, orice îți deschide inima și sufletul, orice îți oferă trăiri interioare care te vindecă de stres, orice îți încarcă bateriile, orice îți dă speranță, orice îți dă curaj și încredere să te întorci în lumea reală și să mergi mai departe în această călătorie numită viață.
Așa că artă poate fi un tablou, o melodie, un parfum sau un zâmbet primit în metrou. Atunci când ești sub efectul artei, ești în afara timpului, ești fără început și fără sfârșit, acolo Tu ești Universul și Universul ești Tu.
Mi-a plâns sufletul când am citit primul text publicat ca răspuns la aceasta întrebare, a cărui esență este că arta e un timp pierdut și timpul pierdut e o artă. Într-adevăr, arta este „pierderea timpului”, dar nu în sensul de a pierde timpul cu ceva, ci în sensul că arta te duce în acea zonă unde nu există timp și, astfel, se pierd conceptele de timp și spațiu.
În lumea reală, timpul e cea mai importantă valoare a noastră, chiar dacă nu ne dăm seama și credem că faima sau banii sunt importanți. Dacă o să-i întrebăm pe cei faimoși și bogați ce apreciază, o să vedeți că răspunsul e legat de timp și de a trăi cu pasiune fiecare clipă, ca și cum ar fi ultima.
Acum pare că am ajuns într-un impas, pe de o parte arta e ceva de apreciat pentru că ne scoate din timp și pe de altă parte ar trebui să apreciem timpul care ne-a fost dăruit pentru a-l trăi. Doar aparent e o contradicție între a dori să ieși din timp și dorința de a fi cât mai mult în timp. O viață împlinită reprezintă o îmbinare între cele 2, precum respirația. Dacă inspiri și nu dai drumul, se termină viața; viața e o alternare, cu cât te agăți mai mult de ceva, cu atât ai mai puțin acel lucru, cu cât dai drumul, cu atât primești înapoi ce ai eliberat. Asta ar fi arta de a trăi.
