Alvarinho, Albarino, Loureiro, Touriga Nacional, Touriga Francesca, Verdelho, Verdejo, Grand Noir, Alicante Bouschet, Moscatel, Garnacha, Albilio, Tempranillo, Xarel.lo, Parellada, Macabeu… cine-s ăștia? Nu sunt conți, nici cavaleri de La Mancha, ci sunt expresia rezistenței, a convingerii că my way is better than your way. Sunt expresia viticulturii spaniole și portugheze, așa cum a fost și în urmă cu 100 de ani și în urmă cu 1000 de ani. Pe când majoritatea țărilor replantează podgoriile cu Cabernet Sauvignon și Sauvignon Blanc, pentru că … cerere, cele două țări iberice își mențin, încăpățânate, tradiția și mai mult, depun eforturi supra omenești de a scoate ce-i mai bun din aceste soiuri de viță de vie, permițând și unor țări ca România să viseze că pot cuceri lumea, cândva, cu vinuri din soiuri locale precum Fetească Neagră sau Băbească Neagră.
Cine a participat la evenimentele Prive Artwine & Fromage din săptămânile ce tocmai au trecut a putut face cunoștință cu vinuri din soiurile enumerate mai sus (iar lista nu a fost exhaustiva). Am făcut și pairing-uri cu brânzeturi artizanale din Franța și salumerie din Spania iar pe ritmuri de salsa și fado am călătorit virtual prin Peninsula Iberica. Recunosc că sunt un împătimit al călătoriilor și un astfel de eveniment poate fi un surogat perfect (e chiar mai ieftin și mai rapid)
Vinho Verde a reconfirmat că e o variantă perfectă pentru zilele caniculare, cu al sau ABV (alcohol by volume) între 9 și 11%, am descoperit alt soi care dă vinuri albe, proaspete și răcoritoare – Verdejo, respectiv Verdelho, iar la categoria rose, unde credeam că viața începe și se termina cu Provence, doua stiluri diametral opuse vin să completeze variantele ce pot fi luate în considerare atunci când nu intră nici un alb bun, nici un spumant (cam asta fiind definiția rose-ului pentru mine J ): din Spania am descoperit un rose gastronomic, obținut din soiul Garnacha în regiunea Navarra, iar Portugalia m-a uimit cu doua rose-uri în care a folosit în proporții diferite soiul aromat Moscatel, astfel că vinurile debordau de arome florale, în special trandafiri albi.
Apreciez un grad de compatibilitate de peste 90% cu publicul feminin pentru acest vin.
Mi-a plăcut mult asamblajul de Grand Noir, Arragonez și Syrah, perfect reprezentant al terroir-ului portughez; am bifat cu ocazia asta, al treilea soi tinctorial personal all time, după Saperavi și Alicante Bouschet (e vorba de Grand Noir); spre deosebire de restul soiurilor roșii, care au pulpa alb-verzuie și doar pielița conține antociani care dau culoarea roșie, la soiurile tinctoriale ambele conțin antociani, deci automat și vinurile capătă proprietăți curative datorită abundenței substanțelor puternic antioxidante ce se extrag acum și din pulpa strugurelui. Recomand, deși nu e chiar ieftin (sare puțin de 20 de euro, însă cine nu sare în ziua de azi 🙂 )
Albarino și Cava din Spania le știu pe de rost (tocmai pentru că sunt bune și alunecă foarte ușor), însă descoperirea anului pentru mine este soiul Garnacha: mai întâi am făcut cunoștință cu niște exemplare încântătoare la școala de somelieri WSET (unde vă recomand să mergeți dacă urmăriți o structură mai bună a cunoștințelor despre vin) iar zilele trecute am avut în line-up un vin monovarietal din Garnacha, de linie, cel puțin pretul de 60 de lei asta anunța: am descoperit însă un vin suplu, elegant, pe care cred ca îl voi prefera mult timp de acum înainte în fața puternicelor Cab, Malbec, Shiraz. Pont: la www.winefocus.ro e o selecție de Garnacha de top, chiar și o etichetă ce a primit 100 pct Parker pe care îmi doresc să o adaug și eu în colecție.
Degustările tematice sunt pentru mine (și mulți alții) o bucurie pură, o metodă sigură de eliberare a endorfinelor; vă recomand să urmariți cele 5-6 wine-baruri din oraș și să încercați să participați măcar o data pe luna. Azi e degustare de Syrah, Viognier și Chateauneuf du Pape de pe Valea Rhonului, doar din apelațiuni de prestigiu; si e sold out.
Norocoșii vor putea degusta în premieră în Romania brânzeturi de o finețe greu de egalat: Mothais sur feuille, Chource ori Brillat Savarin, sosite ieri direct din Franta.
*
Am avut șansa de a degusta în premiera, chiar și înaintea masterclass-ului din cadrul Revino Gourmet, cele două spumante în serie limitată produse de Crama Cotnari. Salut pe această cale saltul calitativ, efortul depus, răbdarea de a aștepta 5, respectiv 6 ani ca vinurile să se matureze pe drojdii și să producă și aromele de patiserie ce derivă din procesul de autoliza. Salut totodată îndrăzneala cramei de a obține excelența din soiurile locale Grasa de Cotnari, Frâncușa și probabil, în viitor, Feteasca Albă. Vinurile sunt fine, si doar ce încep să mă gândesc la ele că-mi și plouă în gură la gândul că merg perfect cu brânzeturile ce tocmai le-am primit în magazin. Nu ratați masterclass-ul de asociere brânzeturi locale cu vinuri locale: Revino, 8 octombrie, Hotel Novotel. Alina Iancu, organizatoarea, e trup și suflet pentru promovarea excelenței românești dar fără public e ca Metallica la oglinda. Dați năvală!
