Dintotdeauna, noi, oamenii, ne punem întrebări cu privire la propria viață, ne analizăm experiența, ne facem planuri, simțim nevoia de a ne înțelege pe noi înșine și lumea în care trăim. Cu alte cuvinte, avem capacitatea de (auto-)reflecție și, deci, de a ne înțelege experiența trăită. Cu toate acestea, pare că mereu rămâne un neînțeles care ne urmărește și ne provoacă. Cine sunt eu? Are viața mea un sens? Ce trebuie să fac? Cum pot fi fercit/ă? Aceste întrebări l-au însoțit pe om de-a lungul istoriei sale și nicicând nu au primit un răspuns definitiv sau complet. A fi om înseamnă a trăi în orizontul acestor întrebări, a explora posibilități, a-ți chestiona existența în timp ce ea se desfășoară, a vrea să înțelegi cine ești și ce trebuie să faci într-o lume în continuă schimbare.
Această stranie condiție, a omului care se întreabă ce este omul, a dat naștere filozofiei. Mirat de sine și de lumea sa, omul a căzut pe gânduri, a început să își pună întrebări, a vrut să înțeleagă cine e și ce trebuie să facă. Cu această mirare a început filozofia. Așadar, filozofia este un fel de laborator în care marile întrebări, acelea cu care ne confruntăm toți, fără, însă, a putea să le răspundem în mod categoric, sunt examinate. Întrebările filozofice sunt acelea care nu pot primi un răspuns din partea științelor, acelea care au în vedere, mai degrabă, felul în care noi trăim ceea ce ni se întâmplă și nu ce se întâmplă.
Nu orice întrebare, însă, este o întrebare filozofică. Există întrebări care ne pot îndepărta de la ceea ce este, întrebări care ne pot duce pe piste greșite, întrebări fără sens, întrebări care nu merită puse. Filozofia ne învață cum să dobândim abilitatea de a gândi în mod corect și, astfel, de a putea distinge între întrebările care ne deviază înțelegerea de cele care ne pun pe calea cunoașterii.
Valoarea filozofiei constă tocmai în incertitudinea ei, în faptul că nu oferă răspunsuri definitive, rețete universale, ci, mai degrabă, deschide un orizont al posibilităților. Filozofia se ocupă cu marile întrebări ale omului, acelea care ne lărgesc concepția despre noi înșine, despre lume, ne îmbogățesc imaginația și ne ajută să nu cădem în capcana obișnuinței și a prejudecăților. Ne-am putea întreba, însă, care este valoarea practică a filozofiei. Cum ni s-ar îmbunătăți viața de zi cu zi prin intermediul filozofiei?
Experiența noastră constă în suma alegerilor și acțiunilor noastre. Ceea ce facem depinde de felul în care gândim. Dacă gândirea noastră este dezordonată, la fel vor fi și deciziile și acțiunile noastre, pentru că felul în care gândim și felul în care acționăm sunt strâns legate între ele. Acțiunile noastre sunt în mod direct legate de ideile, convingerile, valorile pe care le avem. Aceste idei sunt precum lentilele unor ochelari prin care vedem lumea. Filozofia examinează lentilele prin care vedem lumea și pe noi înșine și ne arată că există mai multe perechi de ochelari potriviți. Cu alte cuvinte, filozofia ne poate ajuta să „vedem” mai bine, și, astfel, să facem alegerile potrivite pentru noi, să decidem în cunoștință de cauză, să ne ordonăm viața. Filozofia ne oferă o colecție de ochelari prin care să vedem lumea și pe noi înșine din mai multe perspective, așadar, să nu ne limităm la câteva posibilități care ne sunt familiare.
Atelierul filozofic interactiv de la Fundația Calea Victoriei își propune să le pună participanților la dispoziție o serie de instrumente și metode care să accentueze valoarea practică a filozofiei. Aventurându-ne pe căile marilor întrebări ale omului, participanții vor înțelege ce este filozofia din interiorul ei. Pornind de la întrebările care ne preocupă pe toți, ne vom antrena gândirea critică și vom aprofunda relația cu sine.
***
Text de Cristina Cristea, doctorand în Filosofie la Universitatea din Bucureşti și lector la Fundația Calea Victoriei. Ea și Andreea Neagu vor susține atelierul interactiv de filosofie: Întrebări care ne frământă, începând cu 15 noiembrie.