Foarte pe scurt despre balamuc
În farmaceutică, cele mai multe medicamente sunt pentru probleme psihice, acestea fiind extrem de diverse și exotice. Pare logic, dacă ne gândim la complexitatea creierului. Pe de altă parte, curentele anti-psihiatrice atrag atenție asupra abuzurilor și disfuncțiilor din domeniul psihiatric. Anumiți specialiști susțin că tocmai paleta foarte vastă de medicamente și tratamente generează nenumărate efecte secundare și respectiv noi patologii, care desigur, necesită cercetare și fonduri.
Putem spune că psihiatria ”s-a născut” ca anexă a sistemului penitenciar. Anumiți criminali, deosebit de violenți, erau pasați unor specialiști interesați de mintea și comportamentul lor. În lucrările cercetătorului (considerat și precursor al curentelor anti-psihiatrice) Michel Faucault veți găsi o adevărată istorie a dedesubturilor psihiatriei.
De exemplu, primul caz de transfer din sistemul penitenciar spre cel psihiatric, care a marcat ”nașterea clinicii”, este cazul unei femei care și-a mâncat copilul. Ei bine, mai târziu, psihiatria, ca orice domeniu în expansiune, s-a transformat într-un sistem de control și reprimare, mai ales în perioadele de dictatură, în zonele aflate sub totalitarism. Practic, cei ”incomozi” erau închiși la psihiatrie, unde erau tratați ca niște cobai, scopul principal fiind depersonalizarea lor.
În Uniunea Sovietică, în România și în general în țările din blocul comunist, ”cei incomozi” erau fie închiși prin pușcării, apoi distruși prin muncă la obiectivele sistemului, fie plasați prin spitale de psihiatrie unde erau ”prăjiți” cu medicamente. Desigur, nici occidentul n-a fost și nici nu e mai breaz la acest capitol, poate e chiar mai ”elevat” la capitolul psihiatric. Orice sistem dezvoltă secții de control și cercetare, unde se fac experimente, se dezvoltă noi preparate și metodologii, pentru a înțelege cum funcționăm, iar în paralel pentru a găsi metode de control asupra minții. Cu alte cuvinte, obținerea prin orice mijloace a ”omului ascultător”.
Dacă rușii aveau și încă mai au un Institut al Creierului, care pe lângă cercetarea adecvată avea (și cu siguranță mai are) o secție specială, la fel și în occident s-au făcut și se fac de toate. Mai devreme sau mai târziu, aflăm tot felu de bizarerii, despre programe secrete de reeducare, manipulare sau spălare pe creier, cum a fost bunăoară programul Mk-Ultra, condus de un grup de psihiatri și agenți ai armatei. Căutați de exemplu numele Donald Ewen Cameron…
Și nu în ultimul rând, despre sistemul psihiatric american, de pe vremuri, căutați neapărat filmul ”Titcut Follies” al regizorului american Frederick Wiseman.