La începutul săptămânii am lansat ce-a de-a opta temă a noului sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Dacă ți-ai putea crea propriul cod de conduită morală și etică, care ar fi cele mai importante 3 reguli și de ce?
Concursul se încheie astăzi, 9 septembrie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de mâine, 10 septembrie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Textul de mai jos este unul din textele finaliste.
***
Duminică, ora 6 și 15 minute! Este ultima zi de predare a eseului pentru concursul Radio Guerrilla și m-am trezit devreme cu aceeași adâncă întrebare: „Cum aș putea schimba lumea în bine?”. N-am visat nimic revoluționar, dar am adormit cu un citat din Angela Merkel, preluat de la Pericle: „The Secret of freedom is courage”. Două stări care încă lipsesc poporului nostru: libertatea și curajul. Sărăcia creată de sistem le sucombă de generații, dar există metode subtile și eficiente de a le atinge. Să începem prin a vedea tabla de șah de sus! Unde ne poziționăm? Într-o țară retrasă de lumea. Încă! Să fim realiști: pretindem viitorul, dar nu cunoaștem prezentul planetei, al Europei.
La nivel macro, morala și etica profesională îmi strigă din interior că pot schimba în bine, dacă voi convinge să punem accent pe știrile internaționale. Hope so! De câte ori sunt deschise jurnalele cu evenimente externe? În Olanda, doi copii armeni care urmau să fie expulzați sunt dați dispăruți. Este drama imigranților care caută ajutor/viață în Europa. Românilor le lipsește cultura internațională, iar asta îi marginalizează. Câți dintre noi știu despre genocidul din Rwanda? Sau, mai recent, despre masacrul din Myanmar al minorității Rohingya? Dacă ne deschidem ochii spre lume, putem deveni mai buni, mai asertivi, mai determinați să ne ajutăm și să îi ajutăm și pe alții.
La nivel micro, mă întorc la tabla de șah și la jocul de-a viața ascunselea din universul meu învecinat. La bloc! E moral să mă uit spre vecinii mei și altfel! Să ies din umbră! Pot mișca în bine prin inițiative comunitare dintre cele mai banale, dar cu efect garantat. Ce mă oprește să propun o masă cu vecinii o dată pe lună, în spatele blocului? Nu sunt apartamente multe, locuiesc, aici, și tineri activi, dar și oameni în vârstă, care își găsesc de treabă cât să nu-i răpună singurătatea. Cina în grup apropie oamenii și îi face fericiți. Pot genera, la masă, subiecte, altele decât dramele cotidiene. De exemplu, ce fel de plante putem planta la intrarea în bloc. Sau poate putem crea un gazon. Cum adunăm singuri mizeria de pe stradă ca să păstrăm curățenia? Inițiativele civice se vor tot naște!
Tot la nivel micro, pot renunța la a cumpăra haine peste haine ca să investesc mai mult în cărți. 60 de cărți citite pe an este un imperativ. Bun și, mai departe, cum ajut lumea să fie mai bună? Primul răspuns ar fi că acele cărți mă vor face pe mine un om mai bun. Dar mă întorc la bloc. Voi crea o mini-bibliotecă la parter (câteva rafturi) în care voi lăsa toate cărțile citite de mine și pe care le vor putea împrumuta și vecinii. Ei vor prelua exemplul. Inclusiv cu cărți, manuale pentru copiii din bloc. Și de aici se pot naște alte idei creativ-benefice comunității.
E ceva irealizabil din ce propun? Poate prima idee. Chiar și așa, la treabă pentru că avem lucruri de creat! Împreună!
Ora 9 și 41 minute. Și aș mai avea de scris… Dar sunt gata de email sent și… de acțiune!