– Alo!
– Salut, Doru, Matei sunt.
– Salut, salut!
– În primul rând, când o să fie următoarea ocazie pentru lume să te vadă în concert?
– 19 mai la Grădina Uranus, dacă am reținut eu bine.
– Care e cuvântul tău preferat de folosit în versuri?
– Nu știu dacă am un cuvânt preferat, știu doar că mă străduiesc din răsputeri să evit rimele de genul „mine, bine, tine, vine”. Cred că e o chestie de perioade. Cu siguranță că în ultima perioadă am scris foarte mult despre ce se petrece în mintea mea și probabil nu doar în mintea mea. Deci probabil că m-am… m-am legat de o bună bucată de vreme de gânduri, poftim! Mai mult ca un concept decât o repetiție efectivă a cuvântului.
– Și care cuvânt care-ți vine acum, repede, în minte, crezi că nu s-ar potrivi deloc în versurile The Mono Jacks?
– „Baby”.
– Dacă ai fi una dintre fetele prezente la fiecare concert al vostru în primele rânduri, ce melodie crezi că ți-ar plăcea cel mai mult?
– Sunt mai multe găști de fete care preferă melodii diferite.
– Tu din care gașcă ai prefera să faci parte?
– Pentru că tot e proaspăt materialul și pentru că oricum ne place piesa asta, din gașca fetelor care ascultă cu plăcere „Infinit”.
– Care a fost cel mai marcant „nu” din viața ta?
– Ăla de care mă leg, cumva, și în versurile piesei „O mie de da” cred că este cel care încheie fiecare strofă, „n-ai să reușeti fără mine”. „Fără mine vă mânâncă viermii”, ăla a fost cel mai mare „nu”.
– Dacă ai fi porumb, ai prefera să fii fiert sau copt?
– Aș prefera să fiu Korn pe scena muzicală internațională americană.
– Hahaaa, bun! Și ultima întrebare, care era melodia ta preferată la 10 ani?
– 10 ani… Sigur îmi plăcea ceva de la Michael Jackson.