Suntem două Românii Mari. Cel puţin; nu trei, nu 18 (optsprezece) milioane. Prima Românie e cam așa.
Una care vrea o ţară ca afară. Una care nu mai vrea mai nimic de pe aici, că nu e bun din moment ce ţara este un eșec. Una care crede că BIserica română, politica românească și românii nu sunt atât de civilizaţi încât să merite să-și conducă ţara. Una care nu crede în nicio conspiraţie din moment ce “se dă tot la teve sau pe net” – conspiraţiile sunt hrana proștilor. Una care aplaudă orice interdicţie a orice nu e “civilizat” și care aplaudă orice abuz care face parte din “civilizarea colaterală”. Una care nu are încredere în nimic din ce zice opoziţia și tot una care nu are încredere în ce zice puterea. Una care are incredere în DNA și în președinte, așa cum sunt. Una care crede în Justiţia română. Una care, de fapt, n-are încredere decât în ce vine din Vest pentru că “restul e comunism”. Una care urăște PSDeul și BOR, dar îl place pe Papă. Una care nu crede nici în stânga, nici în dreapta, ci mai degrabă în Vest. Acolo este Calea lor.
A doua Românie arată cam așa.
Una care n-are încredere în Vest că-i corupt, dominant, nu ţine cu poporul și “vrea numai profitu'”. Una care nu crede în antene, cipuri, corporaţii și mâncarea industrială. Una care preferă mai degrabă credincioșii decât necredincioșii care le urăsc biserica. Una care nu crede în Johannis, ci doar în casele și “străinătatea” lui. Una care este mai naţionalistă, tradiţionalistă și conservatoare. Una care crede în existenţa malefică a bogaţilor lumii și a guvernelor lor. Una care preferă ce are decât să schimbe cu ce nu știe ce și cum e.
Una care nu crede în nimic ce vine de la guvern în afară de măririle de salarii. Una care e de stânga în orice hal mai e ea, stânga românească. Una care e de dreapta, în orice hal mai e dreapta românească. Una care nu crede în serviciile secrete românesți. Una care nu crede în Justiţia română. Una cu iconiţă, cu domnu’ Ștefan și Arsenie Boca pe perete. Calea lor e o Românie care nu mai e. E Aici.
Și poţi oare spune că n-au dreptate!? Poţi spune că greșesc amândoi!? Poţi spune ce vrei. Dar nu că e a treia cale!
“A treia Cale” este emisiunea mea de joi. De la unu la doo. #Atât
Liviu, respect – citesc Catavencu din 1990 cand cea mai mare bucurie era Marti dimineata sa ne bem cafeaua pe la 12 si cateodata mai luam si un intaritor pe la 2 la cofetaria din Regie pe terasa transformata azi probabil in club.
E laudabil si absolut generos sa asculti pe toata lumea la emisiunea ta si sa-i intelegi pe toti… Parerea mea e ca treaba e mult mai complicata dar sinteza desi simplificatoare e corecta.
Romania numarul 2 e batrana si o sa plece mai mult sau mai putin in urmatorii 10 ani. Intrebarea e – o face Romania numarul 1 ceva? Lucrurile vazute din afara tarii arata foarte prost din pacate – educatia la tara e si mai rea decat a fost, imigratia masiva a scazut puterea intelectuala a Romaniei, politicile sociale sau de dezvoltare sunt un dezastru, sanatatea e jale… Economia privata duduie si asta e bine.
Daca pot o sa sun la emisiunea ta Joia viitoare din Canada!
S-auzim de bine si sa nu credeti vreodata ca mesajul tau (si al vostru la Radio Guerilla) “goes into deaf ears” !
Daca nu le amestecai asa de tare romaniile astea doua, poate reuseai sa spui care are drptate si care nu … remarc disparitia statului paralel din ambele romanii prezentate (bravo, bravo … hai ca se poate, sau cum se zice la alte posturi de radio, hai ca a luat-o ; pastreaza sus munca buna !)