Am făcut 16 ani.
Wow. E acel moment filozofic când cronometrezi anii și nu-ți vine să crezi. Dacă ar fi sunat a gol anii aștia poate îmi ieșea un oftat. Dar numai a gol nu sună. Au sunat proaspăt, viu, obraznic, dureros, temător, plini de iubire, de dubiu de sine, a lacrimi și a hohote. A știință și artă, a teatru și film și atât de mult a muzică. A aplauze și huiduieli, a laude reținute, a urlete pline de frustrare, a aplauze regale.
E greu, dacă nu lucrezi în radio, să înțelegi concentrarea totală din fiecare secundă, cu toată mintea și toată inima, de milioane de ori pe an. Arta marțială de interior de a fi bucuros în fiecare oră de emisie. De-asta ne și place să ne asemănăm cu artiștii: ne luptăm cu umbrele noastre într-un ring nobil, ca să nu ne fie rușine de ce vă arătăm. Suntem profeți, profani, profesioniști și clovni în același timp.
Ne iubiți, ne certați, vă iubim, urlăm la voi și vă mulțumim într-un maraton fără sfârșit la al cărui final sperăm doar un zâmbet fin pentru întreaga activitate, cu un balans aprobator al bărbiei. Să știm că una peste alta am făcut mai mult bine decât am greșit, că v-am smuls mai multe zâmbete decât încruntări.
Pentru alții legătura nu e atât de dramatică. Ne-am auzit din când în când cât să știm, unii de alții, că existăm, că suntem bine sănătoși, că lumea e, totuși, într-o direcție bună.
În fața colegilor îmi scot pălăria. Nu e ușor să reziști într-o corabie atât de gălăgioasă, cu reguli pe cât de adânci pe atât de greu de formulat, care caută valuri mereu mai mari ca să-și arate acrobațiile. Dar e ceva, acolo în mansardă. E o familie, e încredere, e viață, atâtea râsete. Împărțim mâncarea și viețile petrecute acolo. Uneori sunt lacrimi. Dar, la noi, sunt văzute. Uneori sunt hohote. Dar la noi sunt îndrăznețe.
Uneori suntem controversați, pentru că ne interzicem să devenim plictisitori. Nu vrem să facem rău. Și, în același timp vrem să vă aducem tot timpul conținut inedit și inteligent. Atunci vă cerem înțelegere: dacă v-am spune ce vă zic toți ceilalți cum am putea să vă spunem ceva nou?
La mulți ani, Radio Guerrilla, pentru tot ce ești: oamenii din mansardă, ascultătorii, prieteni și noroc. O să continuăm să vă surprindem, să vă provocăm pentru că doar așa putem, împreună, să deschidem minți și inimi. Un mare:
HUG YOU!
Binili Învinge!
