Anthocharis cardamines aparține familiei Pieridae, familie la care speciile europene au aripile albe sau galbene, cu anvergura de 20 – 80 mm și se grupează în: Albilițe și Lămâițe. Anthocharis cardamines se încadrează în grupa Albilițelor.
Albilițele au fața superioară albă cu puțin negru, iar cea inferioară gălbuie sau marmorată cu alb și verzui. Masculul de Anthocharis cardamines se caracterizează prin vârful (apexul) oranj aprins al aripilor anterioare. După unii autori culoarea orange aprins a apexului, acţionează ca o culoare de avertizare pentru prădători, fluturii conţinând anumite toxine în corpul lor. Femelele au în schimb apexul cenușiu. La ambele sexe, fața ventrală a aripilor posterioare este marmorată alb – verzui.
Femela ar putea fi confundată cu alte specii de fluturi din grupa Albilițelor, cum ar fi Pieris napi (Albilița napului) sau Pieris rapae (Albilița rapiței). Pentru a evita confuzia, trebuie verificată fața ventrală a aripilor posterioare cu modelul caracteristic.
Anthocharis cardamines, popular Aurora de primăvară, zboară între aprilie și iulie. Acesta se găsește într-o gamă largă de habitate: păduri și pajiști, terenuri agricole, grădini și parcuri, luminișuri de pădure. Oamenii de știință, fascinați de camuflajul perfect pe care fluturele îl are printre florile de Cardamines pratensis (Stupitul cucului), l-au numit după planta gazdă.
Omizile sunt verzui, partea dorsal fiind mai deschisă la culoare. Acestea au un comportament canibalistic, determinat se pare de raritatea sursei de hrană.
Este un adevărat vestitor al primăveri el nu hibernează ca şi adult asemeni altor specii de fluturi, ci emerge din pupă primăvara fiind o apariţie comună în România în această perioadă.