Au trecut 18 ani de când Caddy fredona „E anul 2000, tra-la-la și bla-bla-bla” și multe s-au schimbat de atunci în România. Avem acces la mult mai multă muzică, atât online, cât și în format fizic. Ba chiar începem să acordăm atenție felului în care ascultăm muzica și calității la care o ascultăm. Și, poate cel mai frumos lucru, mergem din ce în ce mai des la concerte, având de ales dintre zeci de evenimente în fiecare lună. Atunci când nu ne satisface oferta locală, mergem peste hotare, adică fix situația din care vă scriu eu acum. Se merge la concerte și festivaluri cu iubita/iubitul, cu familia, cu gașca de la bloc, de la liceu, de la birou sau chiar cu șeful, cunosc cazuri. Dacă mă-ntrebi pe mine, mersul la festival e team-buildingul perfect sau, daca alegi varianta mersului cu jumătatea, testul perfect pentru o relație.

Și 2018 nu stă deloc rău la capitolul ăsta muzical, concurând serios la titlul de „an de glorie“. La nivel local ne poziționăm din ce în ce mai bine pe jazz, cu din ce în ce mai prezenta serie Artist In Residence de la ArCUB, curatoriată de pianistul Mircea Tiberian și aflată deja, în primăvara asta, la a doua stagiune, fiind o serie modelată după programe similare din New York și San Francisco. În paralel, tot la București, dar în Club Control, se bucură de public generos și seria de concerte Jazz Nouveau, pe care o găsim de două ori pe lună acolo. Dacă Artist In Residence s-a concentrat până acum pe aducerea de artiști români prețuiți pe afară și mai puțin la ei acasă (lucru pe care sper că-l vor îndrepta chiar aceste concerte. Să se facă dreptate!), vărul său organizat de Twin Arts și cu nume franțuzit, Jazz Nouveau, ne aduce în urechi jazzuri neîmblânzite de prin toate colțurile lumii. Acestea sunt două inițiative care sper să mențină nivelul ridicat ani buni de-acum înainte.

O ducem bine și pe zona indie, avem în sfârșit mai mulți artiști români care reușesc să umple sălile din Control și Expirat la fiecare vizită. The Mono Jacks, de exemplu, au reușit să facă sold out după sold out și să mai ceară publicul încă un concert, după ce primul se vânduse în câteva zile. Tot sold out a fost și cel mai recent concert URMA din Control. Și ne civilizăm încet-încet, începem să plătim pe bilet o sumă care să nu fie chiar jignitoare pentru artist, deocamdată ceva mai mult decât pe o bere, dar suntem pe drumul cel bun. Și începem concertele cât mai aproape de ora anunțată. S-a întâmplat minunea! Poate și din aceste cauze merităm cât mai multe concerte cu muzică bună – și începem să le primim.

Fiind deja început de primăvară, a cam venit timpul să ne facem planurile concertistice pentru anul care ni se desfășoară, uneori chiar prea repede, la picioare. Să-ncepem pe plan local.

Primul mare eveniment din care ne-am înfruptat s-a întâmplat chiar în prima zi de primăvară, una deghizată în iarnă geroasă. Dar la Arenele Romane, acolo unde a avut loc concertul nemților de la Kraftwerk, iarna de afară n-a contat câtuși de puțin. Kraftwerk și-au adus opera de artă la București și nu e lingușeală deloc când zic asta, acest spectacol 3D chiar este o operă de artă, doar și-a făcut debutul la MoMA, în New York.

Din martie și până în aprilie ne delectăm cu jazzurile de care vă spuneam mai devreme și cu celelalte concerte autohtone, cu o concentrare pe întoarcerea celor de la The Boxer Rebbellion la București, de data asta în Fratelli și nu singuri, ci cu conaționalii All We Are și Golanii noștri. Asta pe 16 martie, „Diamonds“ la toată lumea! Nu vă îndemn să mergeți la foarte multe concerte în perioada asta pentru că trebuie să strângem bani pentru concertele și festivalurile verii, care vară deja se simte după colț, se pregătește să ne treacă din nou prin caruselul emoțiilor, al firelor de nisip fierbinte, al parfumul de tei și al băuturilor reci.

Ne recăpătăm concentrarea și, pe 19 aprilie, simțim nevoia de un aer nordic, așa că mergem să-l ascultăm live în Club Control pe Jay Jay Johanson, suedezul.

Nu mai amânăm discuția despre vară, pentru că e tare mult de lucru. Întâi de toate, ni s-au pregătit câteva lucruri neașteptate chiar în țara noastră. (fac o paranteză, mă gândesc acum, în timp ce așteptam concertul The Killers de la Stockholm, de ce radio mișto au avut parte vecinii mei din hotel – au auzit de la mine noutăți de la Editors și The Courteeners chiar înainte de a se lansa oficial, dar și piese și albume clasice, cum ar fi albumul ăsta live al lui Little Milton, pe care tocmai l-am salvat dintr-un Record Shop din orașul vechi, sau superbul album de despărțire al lui Bruce Springsteen, “Tunnel Of Love”, cel mai intim și sincer din repertoriul său și pe care nu mă puteam hotărî dacă să-l iau sau nu – dar mai bine vă fac eu un playlist și nu ne mai lungim. Și data viitoare cred că ar trebui să-mi iau niște căști la mine).

Spuneam de surprizele autohtone. Spre deosebire de alți ani, concerte mari, care să ne ocupe piețe și stadioane nu prea avem, noroc cu festivalurile din București și din țară care ne salvează. Ne începem vara chiar la București, pe 19 și 20 iunie, unde pentru prima dată ajung Nick Cave & the Bad Seeds și Arcade Fire, adică servim o porție de Australia și una de Canada la Romexpo, în cadrul festivalului Rock The City, același care în trecut ni i-a adus pe Muse, Iron Maiden, Guns N’ Roses și mulți alții în capitală. Cele doua premiere sunt foarte binevenite, mai ales în contextul ăsta în care numele mari lipseau cu desăvârșire de pe afișele de evenimente anunțate până acum pentru 2018 în Romania, dar și pentru că turneul actual Nick Cave & The Bad Seeds este unul dintre cele mai populare din cariera artistului. Sutele de conaționali care au mers după Nick Cave până în alte țări europene și nu numai atestă cele spuse mai sus, ba chiar anunță că-și vor lua bilet și pentru concertul de la București. Pe Arcade Fire aștept de mulți ani să-i văd, nu ni s-au intersectat drumurile până acum și mă bucur că se întâmplă după lansarea acestui frumos „Everything Now“, care a fost soundtrack-ul perfect al zilelor toride de vara trecută. Sper doar ca la festival să se servească băuturi asortate.

Avem apoi o lună să ne pregătim de Electric Castle: cizme înalte de cauciuc, pelerine groase de ploaie, ochelari de soare, tricouri subțiri pentru zi și pulovere groase pentru seară, asta în timp ce ascultăm ore întregi albumele trupelor noastre preferate care vin vara aceasta la Bonțida. Dacă nu aveți deja, fuga la magazin de luați vinylul/CD-ul cu London Grammar, cu Wolf Alice sau cu The Horrors, toți pentru prima dată în România. Pe lângă ei, anunțați deja sunt și Damian Marley, Netsky, Dubioza Kolectiv, Son Lux, Jessie J, Mura Masa, Nothing But Thieves și JP Cooper, urmând să mai aflăm niște nume noi luna viitoare. Electric Castle se desfășoară anul acesta între 18 și 22 iulie și e clar că aici e de făcut abonament pe mai mulți ani – e deja al treilea an consecutiv în care voi da cu subsemnatul la Bonțida.

În august păstrăm tradiția și mergem la cea de-a 8-a ediție Summer Well Festival. Tot la Buftea pe Domeniul Știrbey, tot cu muzică bună, după cum urmează: Justice, The Kooks, Kodaline, Cigarettes After Sex, Tom Grennan, Isaac Gracie, Rationale, Soffi Tukker și HMLTD pentru prima dată la noi pe pajiște, și Bastille care revin triumfător. 11-12 august, cu un line-up care parcă îmi citește gândurile și dorințele în fiecare an.

Dacă nu vreți ca vara voastră să se termine prea devreme, mai puteți face o călătorie până la Gornești, lângă Târgu Mureș, acolo unde vă așteaptă a doua ediție Awake Festival. Puteți întâmpina aici toamna între 17 și 19 august alături de un live de la Wilkinson, de nemții de la Milky Chance (foarte bine primiți la Summer Well în urmă cu doi ani, la prima lor vizită în România), dar și de The Subways și al lor Rock n’ Roll Queen, de Parlotones care vor să ne coloreze zilele și de Fink, cărora pare că le place tare la noi în țară.

Și, dacă suntem foarte-foarte cuminți, cam în aceeași perioadă s-ar putea să ne întâlnim și cu un nou festival pe lângă București, într-un loc de basm, cu nume mari, nume frumoase. Doar dacă suntem cuminți. Foarte-foarte cuminți.

Atât deocamdată pentru România, asta nu înseamnă însă că nu mai sunt concerte de văzut și călătorii de făcut. Prima destinație care-mi vine în minte este deloc exoticul, dar foarte primitorul și ofertantul Werchter, unde între 5 și 8 iulie se-ntâmplă și anul ăsta Rock Werchter, un fel de Glastonbury mai curat și la care ai mai multe șanse să prinzi bilete. Fac comparația cu Glastonbury pentru că și la Werchter îți poți lua abonament cu ochii închiși, fără să știi nici măcar un nume din line-up și sigur nu dai greș. Anul ăsta, 150.000 de cetățeni se vor bucura de Queens Of The Stone Age, Gorillaz, The Script, James Bay, The Killers, London Grammar, Snow Patrol, Ben Howard, The Kooks, Pearl Jam, Jack White, Jack Johnson, MGMT, Stereophonics, Arctic Monkeys, Nick Cave & The Bad Seeds și lista e atît de luuuungă, încît aș rămîne pentru puținele caractere pe care le mai am la dispoziție pentru articolul ăsta.

Și, cum nu se putea pune cap la cap o agendă de concerte fără coloana sonoră a tuturor evenimentelor la care aș vrea să ajung, acest articol a fost scris cu muzica ascultată pe telefonul LG G6 la căștile stereo wireless LG Tone Pro, puse la dispoziție de LG România. Cu ocazia unei noi campanii LG prin care, la cumpărarea smartphone-ului LG G6 sau a unui model LG Q6, ambele cu ecran FullVision (fără margini), primești gratuit o pereche de căști wireless LG Tone Pro sau LG Tone Triumph, în perioada 12 februarie – 24 martie 2018. Garantat o să te bucuri oriunde de muzica ta preferată și o să te pregătești de concerte cu o calitate a sunetului excepțională. Detalii aici.

#LGQ6 #LGG6, #MoreToSee, #MoreToHear