Araschnia levana este un fluture ce aparține familiei Nymphalidae, fiind special prin faptul că adulții prezintă un dimorfism sezonier foarte pronunțat, altfel spus, sunt activi în două generații anuale diferit colorate.
La generația de primăvară, adulții zboară în perioada mai – iunie, au aripile portocalii, cu numeroase pete negre și apexul cu pete albicioase. Zona bazală a aripilor cu colorit întunecat și un șir de pete submarginale alungite, albăstrui pe aripile posterioare. Această formă este numită levana.
Generația de vară, formă numită prorsa – adulții zboară din a doua jumătate a lunii iunie până la sfârșitul lunii august. Adulții au aripile negricioase, bandă discală lată întreruptă, de culoare alb – gălbuie și o multitudine de pete și desene de aceeași culoare.
Preferă zone luminate direct de soare, tufișuri aflate în bătaia directă a soarelui, de la liziera pădurilor la marginea drumurilor și malurile râurilor.
Când găsesc un astfel de habitat, masculii fiind teritoriali, au obiceiul de al apăra cu strășnicie de alți masculi.
Femelele depun ouăle depun ouăle într-un mod caracteristic, în șiraguri lungi, unul peste altul, dedesubtul frunzelor de urzică (Urtica dioica).
Omizile tinere trăiesc în grupuri, în timp ce la maturitate acestea trăiesc solitar.
Numele său ne poartă pe tărâmuri depărtate, Aracne (Aracnh), ne trimite la tânăra din Lydia, fiica lui Idmon din Colophon, vestită pentru măiestria cu care-și țesea pânzele. Sfidând-o cu îndemânarea ei pe zeița Athena, patroana țesătoarelor și a torcătoarelor, se spunea că zeița însăși ar fi coborât din Olympus pentru a-i vedea pânzele. Între cele două începe o întrecere: Athena înfățișează pe pânzele ei chipurile celor doisprezece zei ai Olimpului și scene care zugrăvesc pedepsele la care au fost supuși muritorii ce au încercat să se răzvrătească împotriva ordinii divine. Arachne tese, la rându-i minunate pânze pe care sunt zugrăvite scene de iubire dintre zei și muritoare. Înfuriată, zeița îi sfâșie pânzele. Atunci, de disperare, Arachne se spânzură. Athena n-o lasă însă să moară ci, cuprinsă în ultima clipă de mila, o transformă într-un păianjen, sortit de atunci să-și țeasă pânza la infinit, văzând fiii sub aripile hărții geografice. Harta este acest fluture din familia Nymphalidae, numele său provenind de la modelul de linii albe care împodobesc partea din spate a aripii și evocă o rețea de drumuri.
În mitologia romană, Levana (“lifter”) a fost zeița nou – născuților, zeița care ridica copilul după naștere. Astfel, levana a rămas numele primei generații (cea de primăvară).
Iată așadar cum ne pot purta fluturii și pe alte tărâmuri ale cunoașterii, dezvăluindu-ne câtă complexitate se poate ascunde în spatele unor aripi zburătoare.
