Am constatat cu surprindere că filmul despre viața lui David Beckham a avut mare căutare în ultimele zile. Adevărul e că la dimensiunea unui fotbalist de calibrul ăsta n-ar trebui să fie de mirare. Și la ce priză are în general fotbalul n-are cum să fie surprinzător decât pentru cei ca mine care n-au nicio înclinare spre așa numitul „sport rege”. Dar nu despre asta vreau să vă povestesc acum, ci despre un alt film care intră de azi în cinematografe.
Filmul se numește „Mai departe” și este o poveste adevărată despre viața unui rugby-ist român care în urma unei accidentări pe terenul de rugby râmâne imobilizat într-un scaun rulant. Întâmplarea face ca acest om să-mi fi intrat în viață în urmă cu 4 ani, la prima ediție de 100K Walk. Povestea filmului am auzit-o chiar de la el în timpul celor 100 de kilometri pe care i-am parcurs împreună. Și a fost completată la fiecare nouă ediție de 100K Walk. Despre George Baltă e vorba, omul care a fost pus la pământ de sport. Și pe care tot sportul l-a ridicat.
Am avut bucuria de a fi prezent la premiera de gală a filmului care a avut loc pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf unde alături de George, care-și joacă propriul rol în film, au fost și părinții și prietenii lui. Dincolo de ecranizarea emoționantă care m-a făcut să plâng de vreo cinci ori, am văzut realul și firescul pe care un destin care jonglează diferit cu normalul le poate aduce în calea noastră. În cazul de față lupta îi aparține lui George. Dar ar putea fi oricând vorba despre oricare dintre noi. Suntem tare fragili. Și în același timp atât de puternici.
Mergeți să vedeți filmul. O să îi priviți altfel pe cei care luptă diferit cu viața. Ei sunt oameni ca noi, doar că mai puternici. Iar ei nu vor milă, ci respect. După ce o să vedeți filmul o să înțelegeți și titlul acestui articol.
P.S. La una dintre edițiile de 100K Walk fiecare dintre noi cei din nucleul 100K Walk care putem merge am parcurs 33,3 kilometri în scaun rulant. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă asta. Când era rândul meu să fiu în scaun rulant, după ce mă plouase și-mi era frig și probabil arătam rău tare, m-am confruntat cu următoare situație: dintr-un magazin a ieșit cineva să-mi dea o sacoșă cu alimente de pomană. Doar mie, nu și lui George care era lângă mine. Mi le-a pus în poală, mi-a zis că-s de sufletul cuiva și a plecat. Am rămas stupefiat. George, văzându-mi privirea mirato-încurcato-nedumerită m-a întrebat: „ – Vezi cum e?!”
P.P.S. O să înțelegeți poate mai bine povestea de mai sus după ce veți vedea filmul. „Mai departe” e de azi în cinematografele din România. Iar pe George îl puteți vedea plutind în special pe aleile din IOR. Dacă-l vedeți întrebați-l când se face pornostar. Sunt curios ce-o să vă răspundă. Mie mi-a răspuns.
