La începutul săptămânii am lansat ce-a de-a zecea (uau!) temă a noului sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Ce drepturi credeți că ar trebui să aibă animalele?
Concursul se încheie duminică, 23 septembrie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 24 septembrie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Bogdan a revenit pe guerrillaradio.ro cu încă un text finalist.
***
Caută-mă în dicționar! Hai, te provoc! Sunt eu, cel care îți păzește curtea, sau cel care îți mănâncă ofrandele aruncate printre gratii. Ba nu, sunt principala ta sursă de proteine, sau cel care îți face ziua mai bună sub o cupolă colorată. Poate… poate cel pe care îl împuști în timpul tău liber și pe care îl agăți în locul tău special. Pentru toate acestea, îți rămân veșnic îndatorat. Bun, văd că te-ai hotărât să-mi urmezi sfatul. Să vedem: ”animal =1 .Ființă mono sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simți și a se mișca; vietate, jivină, dobitoc. 2. Om brutal, grosolan, josnic, care se poartă ca un animal”. Mă întristezi, dragul meu. În ierarhia ta, ființele inferioare ne poartă numele. Orice e negativ, primește apelativul unui animal. Ba chiar ai devenit mai specific: camaradul bou a devenit o insultă, viața de câine este cel mai josnic nivel de trai, porcul întruchipează omul bădăran. Nu îți cer să fii ca Nietzsche, să mă iei în brațe, să îmi oblojești rănile și să îmi plângi de milă. Cum spuneau strămoșii tăi antici, ești „Primus inter pares”(Primul între egali). Amintește-ți acest fapt atunci când privești în jurul tău. Și de aceea, îți propun un târg. Poți să îl numești troc sau ca să fim mai moderni, un schimb echitabil.
Nu voi cere imposibilul, sunt conștient că mă depășești în numeroase aspecte. Chiar și de aș fi Laika, tot aș avea complexe cognitive inferioare. Însă instinctul meu nu m-a înșelat niciodată. Ce zici dacă eu ți-aș oferi din drepturile mele, iar tu, mie, din drepturile tale? Cum adică? Definiția ta încadrează în categoria de „animal” pe oricine are un comportament neadecvat. Așadar, dacă vei fi violent cu semenii tăi, vei mușca mâna care te hrănește sau pur și simplu vei încălca normele societății, ai libertatea de a umbla liber în sălbăticie. Dar de asemenea, de vei fi prins, vei putea să stai cu semenii mei urși, leoaice, zimbri, vei putea mânca mâncarea ce ți se oferă de vizitatori. Mai mult, vei primi recompense atunci când vei fi dresat de stăpâni, voi putea organiza concursuri de oameni, în care cel mai îngrijit și cel mai ascultător va fi premiat. Sau și mai bine. Vei trăi la curtea mea, mi-o vei păzi zilnic, eu te voi hrăni cum consider, iar în cazul în care decizi că vrei libertate, îți voi păstra un loc de cinste pe peretele meu. În situația în care te răzgândești a doua oară. Cum îți sună asta?
Eu aș îmbrățișa bucuros drepturile tale. Îmi surâde ideea de a avea stabilitate financiară, o familie numeroasă și să îmi văd nepoții fără grija zilei de mâine. Mi-aș putea găsi o slujbă bine plătită, ajutând oamenii nevăzători, lucrând pe teren în poliție, la secția antidrog. Nici vechile mele ocupații nu mi-ar displace: aș păzi instituții, aș munci ca animator la circ sau aș avea grijă de copiii oamenilor. Iubesc copiii, sunt cele mai sincere ființe. Bineînțeles, cu un program de 8 ore, un salariu decent, o poziție acceptabilă în societate. Ce n-aș da să pot fi privit neironic atunci când traversez regulamentar pe trecerea de pietoni, când urc în autobuz ca să merg 3 stații (cu toate că nu am bani să îmi cumpăr bilet). Să am dreptul la intimitate! Sunt sigur că nu îți poți imagina, ori nu vrei să îți imaginezi, dragul meu om. Eu sunt deschis la sugestiile tale, tu dictezi în momentul de față. Propune o schimbare pentru semenii tăi ce nu-ți vorbesc limba. Sunt sigur că nu va fi ignorată, chiar dacă cei din specia Homo Sapiens ar avea priviri circumspecte. Niște ochi calzi, o mișcare vioaie a cozii, un lătrat, un mieunat, sau poate un piuit, vor fi dovezi clare că vocea ta a răzbătut până la mine.
