La începutul săptămânii am lansat cea de-a cincea temă a noului sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Cum te-ai apăra dacă, brusc, ai fi acuzat că identitatea ta nu-ți aparține?.
Concursul s-a încheiat astăzi, 10 februarie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de mâine, 11 februarie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
A revenit pe site-ul nostru și cealaltă jumătate a cuplului Rojișteanu. Cu unul din textele finaliste, după cum urmează.
***
Psihologul: Criză de identitate, ha!
Psihiatrul: Escitalopram, 10 mg, dimineața, iar Xanax la nevoie.
Stabor: Treaba lui, mă, atâta timp cât plătește!
Judecătorul: Inculpat, treziți-vă!
Toți eu: Prezent și însoțit de apărător ales.
Judecătorul: Mai aveai o secundă și se prescria fapta, ce a fost în mintea dumitale?
Unul dintre noi: Păi, am tot ascuns-o 45 de ani, nu mai suportam secunda aia lungă, Onorată Instanță.
Apărătorul ales: Rog să se consemneze această declarație ca probă în circumstanțiere pentru clientul meu.
Judecătorul: Vă faceți vinovat de uz de fals în formă continuată.
Acuzatorul neales: Vă rog să se rețină și încadrarea din articolul 327 NCP, privind falsul în înscrisuri. Dacă adevăratul Cătălin Rojișteanu ar fi ajuns, de pildă, deputat, senator sau cine știe, președintele țării, vorbeam chiar de uzurpare de calități oficiale. Rog inculpatul să declare ce a făcut cu adevăratul Cătălin Rojișteanu!
Judecătorul: Se aprobă. Inculpat, răspundeți la întrebare.
Unii dintre noi: E pe undeva pe aici, ne tot împiedicăm de el, s-a în-iederat în neuronii din lumea de mijloc și nu mai vrea să iasă, ne încurcă rău.
Alt eu: Te afunzi, ai grijă!
Un eu oarecare: Să nu spuneți că e în lumea de jos, ne-am nenorocit cu asta.
Acuzatorul neales: Mă amenințați?
Cu totul alt eu: Ne cerem scuze. Unii dintre noi năpârlesc.
Martorii: El este, îl cunoaștem de atâta timp, de o viață!
Ajutorul de câine lup, mârâind: Nu e suficient, l-aș fi mirosit de la o poștă!
Apărătorul ales: Acum există adrese electronice, ce rost are să fim cabotini…
Copiii: Hai acasă, tati, să ne jucăm, vrem și orez prăjit, te rugăm frumos, ne omoară vizitele astea!
Eu: Rămân cu voi, dragii mei, timpul este o invenție elvețiană, e departe, foarte departe de noi.
Grefierul, cu vocea nerostită a lui Anubis: Este lipsă de procedură privind citarea părții vătămate.
Judecătorul: Păi, legea e lege. Fără parte vătămată nu există infracțiune. Sunteți liber, domnule!
Eu: Și eu m-am iertat!
Am fi fugit toți pe unde am fi apucat, dar pentru început mi-am aprins o țigare și m-am așezat pe treptele de la intrare/ieșire:
-Un fleac! Am fost eu tot timpul, acum am ieșit, am primit 45 cu executare.
Sursă foto cover aici.
