Știu că în aceste zile, toata lumea crede că știe despre ce vorbește și toată lumea da indicații. O să fiu foarte scurt și o să vă las mai jos câteva idei, care ar trebui să stea cu voi până la final… la finalul vieții.

În biologie, un virus este un agent patogen, invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată. Adica, de unul singur, virusul moare.

Printre primii care au dovedit indirect, neavând la îndemână microscoapele actuale, existența virusurilor, a fost Martinus Beierink. Tatăl său, care vindea tabac, a fost ruinat de boala numită mozaicul tutunului, care se credea pe atunci că este o boală produsă de bacterii. Beierink a filtrat prin porțelan un triturat din frunze bolnave de tutun. Cu microscoapele vremii el n-a reușit să observe agentul patogen. Însă el a presupus, după ce cu filtratul obținut a reușit să infecteze plante sănătoase, că agentul infecțios trebuie să fie ceva mai mic ca bacteria. Sper ca de aici să rămânem cu ideea că logica și observația științifică fac mai mult decât două cepe degerate și un pupat de icoană.

Existența unor microorganisme invizibile la microscop a fost intuită de Pasteur după ce toate încercările de a pune în evidență agentul turbării au părut a fi zadarnice.

Virusurile au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de care sunt sensibili majoritatea microbilor. Adică trebuie să ne spălăm bine pe mâini, nu doar să ne udăm cu apă și săpun.

TOATE vietățile sunt expuse la virusuri și viroze.

· Viroze ale animalelor: febra aftoasă, turbarea, encefalita virală a bovinelor (boala vacii nebune), pesta porcină, aviară, ovină.

· Viroze ale oamenilor: turbarea, gripa, oreionul, varicela, variola, poliomielita.

· Viroze ale plantelor: mozaicul castraveților, viroza mozaicului porumbului, răsucirea frunzelor de cartof, bășicarea frunzelor de piersic.