Nu doar cu ocazia zilei de 8 martie, ci și așa, în general, când vine vorba despre filme.
Jane Campion – The Piano, 1993
Neo-zeelandeza Jane Campion este, până în prezent, singura femeie care a câștigat Palme d’Or . Pentru splendida poveste de epocă numită The Piano (1993). Regie, imagine, montaj, muzică, jocul actorilor, totul te atinge în acest film pe care l-am revăzut zilele trecute. Recent, Campion a făcut și un serial polițist excelent în două sezoane: Top of the Lake (2013) și Top of the Lake: China Girl (2017).
Kathryn Bigelow – Strange Days, 1995
Kathryn Bigelow a dovedit nu o dată că e mai mult decât fosta soție a lui James Cameron (Terminator, Avatar). În materie de filme de acțiune, Point Break (1991) va rămâne mereu un reper pentru mine. Puteți încerca să (re)vedeți nu doar Hurt Locker, producție care a făcut din ea prima femeie care a câștigat Oscarul pentru cel mai bun regizor, ci și filme mai vechi precum Near Dark sau Strange Days. SF-ul Strange Days, cu Juliette Lewis și Ralph Fiennes, e unul din preferatele mele în genul thriller SF.
Lynne Ramsay – We Need to Talk About Kevin, 2011
Premiată al Cannes și Clermont Ferrand pentru scurmetrajele sale, scoțianca Lynne Ramsay și-a construit o filmografie solidă cu producții curajoase și aspre, bine definite vizual, precum Ratcatcher (debutul său) sau Movern Collar. Filmul care a adus-o în atenția publicului larg e We Need to Talk About Kevin, o radiografie înfricoșătoare a violenței juvenile, pentru care Tilda Swinton a primit laude binemeritate. Nici You Were Never Really Here, din 2017, cu Joaquin Phoenix nu e de evitat.
Mențiuni mai mult decât necesare și onorabile:
Sally Potter – Yes, 2004
Sofia Coppola – Somewhere, 2010
Agnieszka Holland – Spoor, 2017
PS: Vă las pe voi să descoperiți și alte titluri din filmografia ultimelor trei regizoare pomenite.
