”Cireșarii, frate!” sau alte expresii similare sunt auzite cel mai des în fața hărții ”Dacia” de Gerard Mercator, tipărită în 1620. Și aceasta pentru că harta prezintă o indicație interesantă: în zona așezării Sarmisegetuza scrie ” Râul Sargetia în care regele Decebal a ascuns tezaurul său”.
Așadar, în secolul XVI, legenda comorii lui Decebal amintită de antici era prezentă, ceea ce face ca ea să ajungă până în zilele noastre. De aici pot porni multe povești și vânători de comori, atât în interiorul muzeului cât și în afară așadar dacă sunteți și voi interesați de acest gen de activitate, înainte de a pleca în căutarea comorii lui Decebal treceți pe la Muzeul Hărților pentru a vedea exact harta comorii.
Dar această hartă nu este interesantă doar pentru această remarcă ci și pentru alte detalii. De exemplu, ea a fost realizată de Gerardus Mercator – vă sună cunoscut numele? Dar ”proiecția Mercator”? De aceasta, dacă săpați adânc în cunoștințele acumulate în timpul liceului, vă veți aduce aminte.
Mercator a fost un om de știință flamand (1512-1594) care a imaginat și a impus, până în zilele noastre, transpunerea unui obiect tridimensional în spațiu bidimensional; altfel spus, a imaginat cum globul pământesc poate fi transpus în plan, pe o hartă. Această proiecție a fost extrem de utilă navigatorilor cu toate că, asemenea tuturor proiecțiilor, este imperfectă. De ce? Pentru că distorsionează formele și dimensiunile întinderilor de uscat foarte mari, astfel încât regiunile polare devin mai înguste iar cele din zona mediană, a Ecuatorului, devin mai mari decât sunt. Un exemplu clasic este proiecția plană a Groenlandei (situată la pol) și a Africii (situată în zona mediană) care par de aproximativ aceiași mărime când în realitate Africa este mult mai mare decât Groenlanda.
Dar Mercator nu este cunoscut doar pentru această proiecție. De el se leagă și numele colecției de hărți, adică a atlasului. Se pare că el a utilizat pentru întâia dată numele de ATLAS pentru acest gen de publicație. Astfel, în 1595 a apărut lucrarea Atlas Sive Cosmographicae Meditationes de Fabrica Mundi et Fabricati Figura – în care erau incluse, pe lângă hărți, referiri la formarea și forma universului.
În Muzeul Hărților se găsesc și alte hărți realizate de Mercator și contemporanii săi. Pentru privitorul de astăzi, obișnuit cu conceptul modern de hartă, adică de hartă pe care te orientezi, pe care o utilizezi pentru a vedea cum ajungi din punctul A în punctul B, o parte din acestea sunt bizare, pentru simplu fapt că prezintă regiunile geografice în manieră vagă, denumiri în limba latină conviețuiesc cu cele actuale (de exemplu Alba Iulia que Apulum), prezența populațiilor care locuiau acolo: roxolani, costoboci etc. Explicația este simplă: aceste hărți sunt hărți de reprezentare a lumii cunoscute, realizate în maniera geografului antic Ptolemeu. Pentru acest gen de hărți contează punctarea regiunilor cunoscute, cu denumirile cunoscute, cu locuitorii din acea zonă, și nu redarea exactă a formelor geografice sau a căilor de acces. În acest scop erau folosite alte tipuri de hărți, de exemplu portulanele (hărți folosite de navigatori în care conta reprezentarea mărilor, insulelor, golfurilor) sau ”itinerariile”, foarte asemănătoare hărților de metrou de azi.
Pentru a descoperi lumea fascinantă a hărților vechi, vă aștept la Muzeu. Este aproape de piața Victoriei, pe strada Londra, la numărul 39.
