Acum o săptămână și puțin am lansat ultima temă a celui de-al optulea sezon din concursul Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră, rămânând să începem un nou sezon în forță după vacanță. Așadar, ca un ultim gând al anului, v-am provocat să ne ziceți: Ce i-ați mai spune anului 2020 acum, la final, și cum îl întâmpinați pe 2021?
Concursul se încheie luni, 21 decembrie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de marți, 22 decembrie.
Textul Clarei este unul dintre textele finaliste.
***
De când lumea, pomii se dezgheață, înmuguresc, înfloresc, fac fructe, trec fructele, cad frunzele, crengile îngheață. Unii dintre noi așa măsoară trecerea unui an. Dragă 2020, din acest punct de vedere ai fost la fel ca ceilalți frați ai tăi. Ai numărat tot 12 luni, iar copacii au trecut printr-un ciclu complet.
Din alte puncte de vedere ai fost diferit. Iar ceea ce oamenii își amintesc sunt diferențele. Nu orice fel de diferențe, ci doar acelea care sunt emoțional observate de fiecare. Iar când majoritatea observă aceeași diferență, aceeasta se ridică la gradul de etichetă. Tu vei fi anul Covid-19.
Ai fost mai gălăgios decât alți frați ai tăi. Ai venit foarte aproape de noi, oamenii. Pe cei mai mulți dintre noi ne-ai atins cu acest virus. Pe unii ne-ai atins mai tare. Ai luat de lângă noi oameni dragi. La schimb, ai adus sănătatea pe un loc important în lista noastră de valori. Ne-ai micșorat sensibil veniturile. La schimb ne-ai oferit timp. Ai închis grădinițele, școlile și parcurile. La schimb, ai dat copiilor mai mult timp cu părinții. Ai limitat călătoriile. La schimb, am văzut și auzit păsările și animalele înmulțindu-se.
Pentru cei mai mulți dintre noi schimbarea înseamnă panică. Nu ne plac diferențele. Mie însă parcă mi-ai trimis un mesaj din viitor acum 5 ani când m-ai împins să învăț ce înseamnă schimbarea. Încă îmi amintesc ziua când am scris pe foaia de hârtie că îmi doresc să devin flexibilă. Azi zâmbesc, dar atunci nu aveam idee ce înseamnă acest cuvânt. Nicio diplomă obținută până în acel moment nu mă învățase experiența numită flexibilitate. Prin muncă zilnică îmi ajustaseră obiceiurile, nu mă schimbaseră. Am muncit peste 3 ani ca să încep să gândesc flexibil. Apoi m-am îndrăgostit de flexibilitate. Am învățat că fără flexibilitate nu putem produce schimbarea. Iar tu ai venit să mă provoci. Mi-ai oferit contextul în care să experimentez cum invizibilul crește până devine vizibil, în timp ce vizibilul se stinge sau rămâne pe loc. Că rău se așează în altă lumină și devine bine, pe când binele îsi arată limitările.
În jocul numit viață, am fost născută să fiu fericită. Am fost introdusă în obiceiurile familiei și culturii fără să înțeleg nici că altcineva alesese pentru mine, nici cum să mă schimb pentru a trăi viața fericită. Am mers la școală și am acumulat cunoștințe fără însă să pricep cum funcționez. Nimeni și nimic nu m-a transformat în fericire. M-am uitat în jur și am văzut oameni ca mine. Ocupați. Prinși în cursa pentru acumulări. Iar când am depășit nivelul de siguranță nu am simțit fericirea. Am fost mulțumită că pot plăti experiențe care speram să îmi aducă fericire.
Tu, 2020, ai dat sens vieții pentru cei pregătiți și dornici să se schimbe. Ne-ai dat timp să simțim fericirea când suntem sănătoși, când petrecem timp cu cei dragi, când observăm ciclul naturii, când ne schimbăm perspectiva pentru a interacționa cu oameni diferiți, când învățăm să facem ceva nou, când alegem să experimentăm un nou fel de a fi pentru a ne ajuta aproapele. Când ne alimentăm pasiunile.
Este timpul să ne luăm la revedere, dragă 2020. Să îi facem loc lui 2021. Pe care îl aștept cu nerăbdare. Să continui drumul pe spirala schimbării, integrând noul pe care îl aduce. Să ascult muzica timpurilor pentru a mă transforma astfel încât să dăruiesc stropi de fericire celui care o dorește. Căci fericirea nu este o emoție, este o stare de a fi prin lume (David Hawkins).
***
Sursă foto cover aici.