La o analiză pragmatică, am putea spune că natura n-are conștiință, n-are emoții și n-are milă. Am văzut hiene dezmembrând căprioare de vii și alte „orori naturale”. Dar, în același timp, dacă omul are emoții și simte milă, iar omul face parte din natură, înseamnă că natura are de toate, și conștiință și emoții și tot pachetul. Mai mult, deja sunt o grămadă de materiale video în care animalele sunt surprinse ajutând alte animale, o specie salvând altă specie, fără vreun interes reproductiv, de (auto)conservare sau de familie, iar asta ridică întrebări serioase.

Bunăoară, un hipopotam care salvează o căprioaă trasă în râu de crocodili. Un câine care aruncă apă peste un pește eșuat, apoi îl împinge cu nasul spre baltă. Doar intrați pe youtube și tastați „animals save other animals” – e plin de cazuri impresionante. Și noi încă ne întrebăm dacă animalele au vreo formă de conștiință. Apropo, limbajul are vreo legătură cu conștiința? Eu zic că are. Chiar și cel mai rudimentar limbaj e în strânsă legătură cu o formă de conștiință. Limbajul și conștiința sunt legate așa cum spațiul este legat de timp. Întrebarea zilei: limbajul e o manifestare a conștiinței? Sau invers?

În fine, la cât de vast este universul, deja îmi imaginez veverițe salvând ratoni, scolopendre sărind în ajutorul unor libelule julite, găini iertând râme, hiene blagoslovind gazele șchioape, crocodili pupând zebre pe bot la adăpare, lupi prefăcându-se că nu văd oița rătăcită, țiriac lăsând mistrețul să îmbătrânească, rechini interesându-se de sănătatea focilor…

Poate că noi nu vrem să credem că animalele au vreo formă de conștiiniță, chiar și rudimentară, fiindcă asta ne amplifică vinovăția legată de modul în care le tratăm, la scară globală. Să nu ajungem la tema „soarta cailor din România” … de fapt, nu e vorba doar de România. Nicio țară n-are șorțul curat la capitolul ăsta. E plin de abatoare. Și, da, sunt câteva țări cu un nivel mai înalt de conștientizare a problemei. Desigur, țările care și-au rezolvat mai întâi problemele de bază, economia și educația… ca să aibă timp, înțelegere și confort să mediteze și la soarta fraților noștri mai mici. Sper să ajungem și noi la acel confort și educație.

Poate că, în viitor, homo sapiens va mânca doar… clone! Bineînțeles, clone insensibile! Sau carne crescută-n ghiveci! Îți crești ceafa ta de porc în crescătoria personală de cefe și pulpe. Vor fi și imprimante 3D de miei fără nervi. Fleică autonomă care se coace singură, doar îi dai un bobârnac. Fazani artificiali nesimțiți, atrași genetic de cuptor. Gata! Trăiască viitorul lipsit de spasme și dureri!

Sursa foto: aici