Colajul este o tehnica de artă vizuală care a luat amploare la începutul secolului XX, la începuturile modernismului. Inițiatorii Pablo Picasso și George Braque au decoperit tehnica dintr-o joacă explorând cubismul și modurile în care poti reda tridimensionalitatea obiectelor în planul 2D al canvasului. În schițele lor, pictorii adăugau texturi din obiectele reale, așa zisele ready-mades, cu care se înconjurau: bucăți de tapet, lemn, sfoară, ziar ș.a. Până când și-au dat seama că în loc să le reproducă în pictură, mai valoros ar fi să le integreze ca atare în lucrare. Din acel moment lucrările lor au început să facă fuziunea către sculptură, prin faptul că prindeau volum.
În cursul Arta colajului: cum să creăm colaje din hârtie care schimbă realităţi, susținut la Fundația Calea Victoriei, veți avea ocazia să aprofundați universul ludic și liber al colajelor, veți decoperi artiști renumiți care au îmbrățișat această tehnica și veți crea colaje de la zero prin diferite tehnici: colaj analog (de mână) și colaj prin tehnici mixte cu desen, pictură și cusături. Libertatea pe care o oferă colajul este nemaiîntâlnită la alte tehnici de arte vizuale, pentru că prin colaj oricine, indiferent de experiență și pregătire, se poate așeza la masă și crea. Este nevoie doar de curiozitate și deschidere fața de procesul creativ.
Voi prezenta în continuare trei pași esențiali în realizarea unor colaje unice, care sper să vă motiveze să începeți fie la un curs, fie de unii singuri acasă.
Pasul 1: Selectarea materialelor de lucru
Un colaj este cu atât mai prețios și special, cu cât materialele din care este creat au o poveste sau au trecut testul timpului. Eu mă plimb deseori prin anticariate sau pe la târguri vintage în căutare de reviste, albume, ziare, vederi, fotografii și hârtie texturată. Pentru fanii curentului retro-vintage, anticariatul e locul ideal pentru astfel de piese unicat. Poate veți gândi că nu trebuie să distrugem istoria, dar nu uitați că aceste reviste, cărți și-au atins scopul, au fost citite, au informat, educat, sensibilizat oamenii la timpul lor, iar prin arta colajului le dăm o noua valoare, un nou sens. Și, bineînteles, aceste materiale pot fi conservate și fotocopiate de creatori pentru a nu fi distruse.
Vă încurajez să cautați motive vizuale, culori și texturi care rezonează cu voi. În timp, veți avea propriul stil și veți ști ce anume face click cu voi. Urmați-vă intuiția creativă, arta se creează cu sufletul, nu cu mintea. Acest obicei de a vedea în obiecte mai mult decât ceea ce sunt, decât funcția lor principală, de a vedea adevărate comori ascunse, vă va forma încet și sigur instinctul de hoarderi. Cu timpul am început să strâng de la bilete de tren, metrou, concerte, până la postcards culese din galerii, primite, găsite și la ambalaje de cadouri. Și, astfel, brusc lumea din jur capătă un nou sens, obiecte care în mod normal au o viață foarte scurtă, pot dăinui ani de zile într-un colaj.
Pasul 2: Compoziție și stratificare
Acum că avem materialele, poate vă întrebați ce facem cu ele. Este timpul să ne gândim la o compoziție și un concept și să începem să decupăm. Numărul de elemente care vor compune o lucrare depinde de dimensiunea canvasului, a planșei pe care veți lipi. E important să alegeți de la bun început dimensiunea și culoarea canvasului ca să știți ce proporții să aibă elementele și ce culori vor contrasta cel mai bine. Puteți face câteva teste ca să vă dați seama. Începem cu unul, două, maxim trei elemente principale, care pot fi personaje, obiecte sau peisaje. Aceste elemente vor începe povestea colajului vostru. Pe măsură ce veți căuta noi elemente veți observa că se creează un dialog între aceste elemente și veți căuta să le integrați într-un context, un univers care să spună și mai bine povestea.
Principiile de bază ale compoziției constau în stabilirea unui echilibru între elemente și crearea unei armonii generale care este dată de simetrie, de paleta cromatică unitară. Dinamismul unei lucrări e dat de asimetrie, contraste puternice, mișcare, elemente care par să iasă din compoziție, să pătrundă în lumea reală. Expresivitatea este dată de impactul compoziției și alegerea elementelor principale, de modul în care acestea reușesc să comunice o emoție puternică.
Pentru a crea o compoziție dinamică vă puteți ghida de regula treimii în care împărțim planșa, canvasul în trei zone egale pe orizontală și pe verticală, creând astfel 9 zone de interes. La intersecția liniilor sunt 4 puncte focale unde putem amplasa subiectul și elementele secundare, creând astfel tensiune, dinamism mai mult decât printr-o simplă centrare a elementelor în plansă. Dacă unim punctele focale între ele, pe diagonale vom avea linii de fugă.
Profunzimea unei compoziții este oferită de stratificarea colajului prin mai multe elemente suprapuse, începeți cu un strat de bază și apoi adăugați treptat elemente, pentru a crea o lucrare texturată, cu un interes vizual mai mare. Această stratificare permite elementelor să fuzioneze pe plansă și, astfel, să dispară granițele dintre elemente. Poate ați observat la unele colaje că nu e usor de identificat care sunt elementele inițiale, luând naștere o nouă realitate integrată armonios.
Pasul 3: Adăugarea unor elemente personale
Colajul analog face parte din arta craft și este valoros prin faptul că este creat de mână și nu industrial, în serii mici, cu un timp mare investit de artist. De aceea, imperfecțiunile, intervențiile scrise sau desenate de mână, oferă colajului autenticitate și unicitate, crescându-i astfel valoarea.
Încercați să exprimați prin colajele voastre fragmente din propriile voastre povești folosind materiale sau teme personale care reflectă experiențele personale de viață, de la obiecte păstrate din călătorii, la obiecte vechi cu o încărcătură emoțională. Povestea lor e dată mai departe prin colajul vostru.
Încă puțin și lucrarea e gata! Pentru a finisa colajul folosim aracet, lipici uscat de hârtie sau bandă adezivă. Ar fi bine să testați pe fiecare tip de hârtie care dintre aceste variante nu alterează calitatea hârtiei. De exemplu, aracetul e ideal pe hârtia fotografică sau cartonată și se aplică cu pensula, iar lipiciul solid pe hârtia subțire sau lucioasă pentru că nu o umezește. Banda adezivă este ideală pentru cei care au multă rabdare, dar rezultatul e impecabil, fără urme. O altă tehnică de fixare este cusătura, care aduce și un plus de valoare compoziției prin liniile vizibile create de ață.
Forța unui colaj constă în libertatea de a reinterpreta, distorsiona, reinventa realitatea. În colaj totul este posibil și nimic nu este greșit. Este tărâmul tuturor posibilităților!
La cursul Arta colajului: cum să creăm colaje din hârtie care schimbă realităţi , vă veți explora creativitatea și vă veți dezvolta abilitățile artistice într-un mediu ghidat și cu o dinamică de grup plină de inspirație. În cele trei module ale cursului veți avea ocazia să cunoașteți originile colajului, dadaismul, suprarealismul și să explorați tehnicile mixte de colaj care îmbină decupajele de hârtie cu pictura, desenul și cusăturile. La finalul cursului vom organiza o expoziție cu lucrările create în cele trei zile, iar participanții vor vota lucrările preferate. Câștigătorii vor primi premii surpriză care să îi încurajeze pe mai departe!
***
Text de Cristiana Bucureci, fondatoarea agenției de comunicare Creionetica și co-fondatoare Romanian Collage Collective şi Bucharest Collage Collective, este lectoră la Fundația Calea Victoriei, unde va preda cursul Arta colajului: cum să creăm colaje din hârtie care schimbă realităţi, între 21-23 august.
