O lucrare de artă are capacitatea de a fi maleabilă, de a căpăta un nou statut în funcţie de epoca în care a fost realizată, de muzeul sau galeria unde este expusă şi, desigur, de povestea care s-a conturat în jurul său.
O operă de artă cu o poveste interesantă poate deveni un icon universal. Prin icon universal mă refer la acele lucrări pe care fiecare privitor le poate recunoşte din prima, chiar dacă uneori artistul nu este la fel de faimos. Hai să vedem câteva cazuri.
Mona Lisa, creată de Leonardo DaVinci, este un icon universal. Și-a căpătat acest statut mai întâi prin prisma faimei pictorului, dar cu adevărat foarte cunoscută a devenit după ce, în 1911, a fost furată și apoi regăsită. Momentul în care tabloul a dispărut a făcut ca imaginea sa să fie propagată în ziarele vremii şi să intre astfel în memoria colectivă. Acum, dacă vrei să o vezi la Luvru, trebuie să aştepţi la o coadă lungă şi o poţi privi doar printr-un geam securizat.
Mona Lisa este una dintre acele lucrări care generează nenumărate discuții. Se vorbește despre zâmbetul care o face faimoasă, despre cromatica lucrării şi chiar despre faptul că portretul lui DaVinci este recognoscibil în această lucrare. Mona Lisa este printre puţinele lucrări care au fost reinterpretate de artişti consacraţi: Salvador Dali a fost de acord să realizeze un fotomontaj cu chipul şi mâinile sale în locul celor pictate de DaVinci. Să-ți mai spun că la un search pe google, după numele „Mona Lisa”, apar peste 314 de milioane de rezultate?
Un alt exemplu este Cerul înstelat, de Vincent Van Gogh. Stilul lui VanGogh este unic şi uşor de recunoscut. Ciudățenia faptului că un pictor atât de celebru și talentat nu a vândut nicio lucrare în timpul vieţii, faptul că şi-a tăiat una dintre urechi, stilul de viață atipic au creat o poveste insolită în jurul acestui personaj și a operei sale.
James McNeill Whistler – Whistler’s Mother. Multora numele artistului american nu le spune nimic, le este cunoscut mai degrabă pasionaților de istoria artei și specialiștilor în domeniu. Apariția tabloului într-o secvență din filmul Mr Bean a fost cel care a făcut faimoasă această lucrare. Modul în care haiosul Mr Bean alege să repare pictura pe care a stricat-o este cel care o transformă într-un icon. Cine poate uita chipul creionat cu maximă stângăcie în locul celui original?! Prin PR, prin distribuţia la nivel internaţional a filmului şi prin faima protagonistului, Whistler’s Mother este acum o lucrare uşor de recunoscut.
Carele cu boi create de Nicolae Grigorescu, multe la număr, sunt uşor de identificat în România. Dacă locuiești într-un bloc mai vechi şi câţiva dintre vecinii mai în vârstă își asumă rolul de decoratori pentru spațiile comune, pe lângă ghiveciul cu ficus și pozele cu pisici s-ar putea să troneze o poză înrămată cu un car cu boi – copie după Nicolae Grigorescu. Întotdeauna, Carele cu boi pictate într-adevăr de Grigorescu sunt neclare, fără conturi bine definite, în stilul impresionismului.
Frida Kahlo Autoportret cu Colibri este încă o lucrare uşor de recunoscut. Este o lucrare interesantă atât prin cromatica folosită cât și prin povestea excentrică de viaţă a artistei. Modul în care aceasta imagine a fost recreată chiar şi în filme este de asemenea un factor care a făcut-o celebră. Așa-i că primul lucru care ți-a venit în minte citind numele artistei au fost sprâncenele stufoase, tipice, și culorile vii și contrastante?
Mihaela Ion este manager cultural și curator. O poți întâlni la Fundația Calea Victoriei, unde susține Cursul de introducere în Arta Contemporană pentru adulţi (2-6 septembrie), din 2 Septembrie 2019.
Autor: Mihaela Ion
