Te trezești puțin șifonat și plin de tatuaje misterioase pe fundul unei gropi lângă ditamai animalul cu cap de câine, corp de pisică, gheare de vultur, aripi și coarne. Să îi spunem Trico. Trico doarme. Îi dai un pic târcoale și observi câteva sulițe înfipte în el. Nu durează mult și Trico se trezește. E evident că nici lui nu-i e prea bine acolo pe fundul gropii și că ceva violent vi s-a întâmplat amândurora un pic mai devreme. Începe să te mârâie.

Continuarea jocului The Last Guardian este despre cum evoluează relația dintre tine și Trico și despre cum ajungeți să cooperați pentru a ieși din labirintul unui templu antic de piatră, fier și spații abisale, în care nu sunteți chiar singuri. Marea diferență dintre The Last Guardian și orice altă producție în care ai ca partener diverse creaturi îmblânzite este că aici Trico e sălbatic. Inițial, în orice caz. Și nu e ca și cum te sui pe el iar în secunda doi îl poți controla stânga-dreapta, înaite-înapoi ca pe propriul personaj. Trico are personalitate și chiar una destul de puternică, e mare cât casa și dacă nu îi place de tine trebuie numai să se scuture puțin. Poți încerca să-i dai comenzi, dar reacțiile îi sunt frustrant de reale. În același timp, ai șansa pe parcurs să îți devină loial și să te completeze cu forța și restul abilităților lui supradimensionate. Depindeți unul de altul și asta complică lucrurile, mai ales în contextul în care aveți amândoi, într-o oarecare măsură, putere de decizie. E o poveste foarte frumoasă și extraordinar de naturală pentru un scenariu virtual.

Team Ico și Sony Interactive Design au lansat The Last Guardian acum trei ani doar pentru PS4 și așa a rămas. Grafica are clare influențe japoneze, dar nu-i nici chiar manga. Lasă o impresie foarte dinamică datorită mișcărilor tulburi din cauza cărora și modul de deplasare al personajului tău e surprinzător la început. Pare oarecum împiedicat, dar asta nu e chiar așa o problemă fiindcă vizual jocul te transpune într-o lume bine închegată și impresionant de originală. A primit premiul BAFTA pentru efecte audio și coloana sonoră i-a fost ulterior publicată inclusiv pe vinil. Una peste alta, The Last Guardian e unul dintre cele mai emoționante jocuri video pe care le-am recomandat vreodată. Și, credeți-mă, îl recomand!