La începutul săptămânii trecute am lansat sub-tema episodului șapte din cel de-al nouălea sezon din concursul Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Care sunt obiectivele pe care ți le-ai propus pentru 2021 și pe care știi deja că nu le vei împlini?
Concursul se încheie joi, 4 martie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de vineri, 5 martie.
Textul Dianei este unul dintre textele finaliste.
***
Planuri pe care mi le-am propus pentru 2021 dar știu că nu o să se întâmple niciodată? Când auzi tema asta deja îți proiectezi în gând o sumedenie de visuri, puțin probabil realizabile, care să reprezinte o lume utopică, perfectă pentru imposibilul viselor tale. Dar eu? Eu mi-am pus întrebarea: Diana, tu ce visuri ai avut în data de 31 decembrie la ora 0:00 care să nu fie posibile? Dar la ora 0:01?
O liniște puternică mi-a invadat gândul, de ce? Ați crede ca nu am avut visuri? Că nu am sperat să mi se întâmple lucruri doar de mine gândite în intimitatea nesimțit de dornică a conștiinței mele? Henry Ford spunea că „Un om sărac nu este un om fără bani. Un om sărac este cel ce nu are niciun vis.” Și pornind de la citatul acesta, știți ce nu sunt eu? Nu sunt saracă. Sunt o visătoare de când mă știu, mereu îmi doresc ceva nou, mereu visez la o vacanță, la un bun material, sau mă proiectez în scenarii doar de mine gândite care să mă facă să uimesc în situații doar de mine știute. Deci da, am avut si la început anului acesta niște vise. Imposibil de realizat? NU. Greu de realizat? Da! Dar oare chiar există visuri care să nu fie realizabile? Și îmi vine din nou în gând ”Un om sărac nu este un om fără bani. Un om sărac este cel ce nu are nici un vis”. Atunci când ți se îndeplinește un vis ce faci? Ești obligat să îți creezi din nou altul? Dar cum dispar visele dacă sunt imposibil de realizat? Și atunci răspunsul mi-a venit în minte, nu există visuri imposibil de realizat, da, există visuri greu de realizat, sau imposibilități ascunse în spatele anumitor vise de care ne este frică, dar nu există imposibilul.
Anul acesta am avut anumite vise destul de banale pentru unii, dar importante pentru o tânără de 22 de ani care se află în căutarea sensului vieții. Mai exact, visele mele erau puține, dar greu de realizat, de-a dreptul imposibile, atunci, la 12 noapte in data de 1 ianuarie, precum: să îmi găsesc un sens în viață; Să îmi găsesc un job; Să mă mut din locația curentă; Să fiu fericită; Să mă accept pe mine; Sa fac sport și să fiu fericită făcând sport; Să râd, să rad mult și cu lacrimi; Să mănânc dulce și să nu mă îngraș; Si mai ales să nu mai fiu tristă niciodată, pentru nimic!
Și ce am realizat acum, în prezent? Mi-am atins visele! Da, știu, subiectul nostru este despre vise pe care știm că nu le vom atinge niciodată. Eu ȘTIAM asta! Știam că nu o să reușesc clar anul acesta toate cele propuse! Eram sigură de asta! Dar ca sa vezi, drăcie, ca toate s-au întâmplat. O melodie care să îmi pună puțin inima la trepidat, iar dorințele mele s-au transformat în realități pe care… eu încă le consider imposibile? Mi-am găsit un job mult visat, mi-am luat bagajul și m-am mutat in a 3-a săptămână din ianuarie, am început cu sportul din fericire și uite așa m-am și acceptat, iar când vine vorba de dulcele care nu îngrașă, păi dacă faci sport, nici un dulce nu mai îngrașă!
Iar acum, ce? Acum am rămas fără visuri? Nu vreau și eu visuri mai greu de imaginat? Pe care să știu că nu o sa le realizez niciodată? Ba da, vreau, odată ce am luat din pastila adrenalinei cum aș putea să nu îmi doresc ceva și mai mult? Ce om se mulțumește cu ce are? Vă zic eu, clar nu e femeie și clar nu e româncă și clar nu e o tânără de 22 de ani. Visez în fiecare clipă a vieții mele, cu fiecare particula din mine, visez când dorm, visez când beau apa, visez când mă spăl și cu siguranță visez când mă plimb cu mașina și ascult o balada la radio. Visez ca să nu mor, visez ca să îi mai acord imaginației mele, o momeală, să văd până unde poate merge, și mă provoc, mă provoc să îmi îndeplinesc visurile, pentru că da, cred și susțin, nu există visuri irealizabile.
Deci da, visurile mele pe care știu că nu le voi realiza in anul 2021, sunt deja realizat si acum tot ce rămâne de făcut este să visez la mai mult, mă provoc. Ce visuri crezi că nu mai poți atinge în 2021? Să te văd…
***
Sursă foto cover aici.
