Fluturele Amiral aparține familiei Nymphalidae, este un fluture migrator, prezent într-o gamă foarte variată de habitate. Este un fluture uşor de identificat, aripile sunt negre, iar pe faţa superioară prezintă dungi roșii proeminente și pete albe. Partea inferioară este pictată în maro cu negru, ceea ce oferă un camuflaj excelent atunci când staţionează pe trunchiurile copacilor.
Amiralul este un foarte bun migrator, iarna migrând spre un climat mai cald; în România iernează în stadiul de adult. Face parte din categoria fluturilor emigranți, populațiile părăsind anual, în anumite perioade, cartierele de dezvoltare pentru a căuta cartiere de reproducere. Urmașii efectuează migrația în sens invers.
Larvele trăiesc pe diverse specii de urzici (Urticaceae). Masculii adulţi sunt foarte teritoriali, apărându-şi teritoriul de orice alt mascul, atacând chiar şi alte insecte.
Pătrunzând în mitologie, aflăm că tânăra Atalanta a fost o femeie feroce crescută în sălbăticie de o ursoaică. Era cunoscută pentru viteza incredibilă, abilitățile de vânătoare și forța fizică. Cum a ajuns ea să fie crescută de o ursoaică? Ei bine, Atalanta a fost fiica regelui Iasus al Arcadiei, care vroia un fiu. De îndată ce a văzut că Atalanta era o fată, el i-a ordonat să rămână în pustie, să moară. O ursoaică a venit și a auzit-o plângând, gândindu-se că era un pui și a luat-o pe Atalanta și a crescut-o.
Într-o zi, un prinț pe nume Meleager, la vânătoare, a atacat ursoaica, înjunghiind-o. Aceasta, rănită, a fugit spre Atalanta, care la furie a atacat.
Măiestria și forța ei l-au făcut pe Meleager să se îndrăgostească de ea și să o aducă înapoi în împărăția sa ca să o ia de soţie. Ea a acceptat întoarcerea în regat, gândindu-se că va lua locul fiului dorit de împărat.
A urmat apoi cea mai periculoasă vânătoare la care urmau să participe, și anume împotriva unui mistreț fioros trimis de Demeter, care era gelos pe abilitățile de vânătoare ale Atalantei. Aceasta ucide mistrețul și astfel provoacă mari certuri în regat, deoarece locul femeilor nu era în luptă. Atunci tatăl ei hotărăște să îi găsească soț. Tânăra acceptă cu condiția ca cel ce o va lua de mireasă să o întreacă în alergat, iar cine nu câștigă să își piardă capul. După ce mulți tineri și-au pierdut capul, inclusiv tânărul Meleager, Hippomenes, cu ajutorul zeiței Afrodita, reușește să câștige cursa, dar și să stârnească mânia zeilor. Atalanta și Hippomenes au fost transformați de Zeus în stele căzătoare pentru a concura veșnic în înălțimile cerului.
Şi în viața de fluture, tânăra Atalanta aleargă de la un habitat la altul, migrând între cartierele de dezvoltare și reproducere.
