Termenul de utopie face referire, pe scurt, la crearea unei lumi perfecte. O economie de pe urma căreia să aibă absolut toți de câștigat, o singură religie pe tot întinsul globului pentru a nu mai exista discriminări sau conflicte, pace planetară sau poate chiar prototipul omului perfect. Utopiile sunt rodul unui proces uman normal, acela al imaginației. Toate marile invenții și descoperiri de până acum provin din imaginația creatorului, dar asta nu înseamnă că tot ceea ce ne imaginăm poate deveni realitate, sau că ar fi o idee bună.

Cu toții ne dorim lumi utopice, însă puțini luăm în considerare consecințele acestui fenomen. Prezența unei lumi utopice ar putea duce la absența acestei existențe pe care o ducem dintotdeauna pe Pământ. Ar putea cauza un dezechilibru permanent și ireversibil al Universului nostru, fiindcă acesta nu a fost creat cu scopul de a fi perfect, ci mai degrabă cu scopul de a îmbrățișa și a iubi imperfecțiunile tuturor ființelor care îl populează.

Omului antic avea o viziune diferită față de a noastră. Totul s-a schimbat între timp. Viziunea celor dinaintea noastră asupra unei lumi utopice era una simplă, concisă, bazată pe aspecte bine conturate, în antiteza indeciziei, falsității și egoismului, atribute care definesc viața omului modern. Acestea nu vor duce la evoluție, nici pe plan personal, dar nu vor servi nici pentru atingerea scopului nostru în Univers. Prin urmare, putem spune că degradarea omului contemporan este din păcate vizibilă, astfel că nu putem nici măcar să luăm în considerare ideea unei lumi utopice atâta timp cât existența pe care o ducem este atât de lipsită de sens. Strămoșii noștri luptau pentru cauze nobile care au dus la nașterea istoriei despre care putem să vorbim astăzi, însă noi mai degrabă distrugem în jurul nostru, vizibil, de la vegetație și faună până la alți oameni.

Omul este creat pentru a creea la rândul lui, mintea și sufletul nostru sunt niște surse inestimabile și nesecate de forță, imaginație și frumusețe. Avem nevoie doar de puțin timp cu noi înșine pentru a ne da seama de toate aceste lucruri și poate chiar pentru crearea unei posibile utopii, dar nu una perfectă, ci ideală prin imperfecțiunile noastre.

Andreea Popa, clasa a 12-a, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”