„Ultimile” zile de vară s-au dovedit a fi pline de erori de exprimare pe rețelele sociale. De la enunțuri precum “prima zii de școală” sau “grădii”, până la „poate stăm la o cafea după festivitate, e o locație mișto lângă școală, ne vedem înauntru, stăm decât de o cafea, că trebuie să ajung la servici”.

Cred că ar fi fost mult mai bine ca toți cei care se grăbeau să ajungă la „servici”, să rămână la școală. Nu de alta, dar ar fi putut avea „repercursiuni”, mai ales dacă ar fi trebuit să „transverseze” strada pe „cealantă” parte! Sau dacă ar fi vrut să „partajeze” poze pe Facebook.

Desigur, nu l-am uitat nici pe ministrul educației, Valentin Popa, care, în discursul susținut cu ocazia începerii noului an şcolar, s-a remarcat din nou prin câteva gafe:

“Un alt aspect la care doresc să mă refer este legată de egalitatea de şanse.” (dezacord)

sau

“Apreciez sincer rezultatele şcolii Arhi…Ar….Har… Vă rog să mă scuzaţi, apreciez sincer rezultatele şcolilor din Harghita…” (bâlbă).

Și dacă toate acestea n-ar fi fost suficiente, ei bine, nici măcar manualul de Limba şi literatura română de clasa a VI-a nu scapă de greşeli gramaticale. Mai exact, în paginile acestuia apare un acord greșit între subiect şi predicat:

„Castelul medieval aveau o arhitectură” (forma corectă este avea).

Un alt dezacord apare într-o povestire:

„O familie obişnuită… se abat (forma corectă este se abate) puţin de la drum şi se trezesc (forma corectă este se trezește) în mijlocul unei poveşti”.

Autorii manualului au uitat şi de articolul hotărât în cazul cuvântului „contraargument” – scris greșit „contra-argument”.

Dincolo de amuzament, dezacordurile, cacofoniile şi calcurile lingvistice (un fenomen normal prin care limba evoluează, dar care adesea nu sunt necesare, în sensul că nu apar pentru a defini un termen inexistent în limbă, ci pur și simplu din „lenea” de a folosi cuvântul potrivit în procesul de traducere) demonstrează că tot mai mulţi români ignoră regulile gramaticale, aşteptând să se adapteze uzului.

În concluzie, declinarea adjectivului ultim este următoarea:

pl. ultimi; f. ultimă, pl. ultime, art. ultimele – și niciodată ultimile.

 În ceea ce privește “prima zii de școală”, aceasta trebuie să fie obligatoriu o zi, scrisă cu un singur i.

De asemenea, doar înăuntru în cafenea și nu în locație (care are sensul de închiriere, de chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară) putem sta la o cafea, iar apoi putem merge liniștiți la serviciu, având grijă să traversăm cum trebuie strada pe cealaltă parte, pentru a nu ne trezi cu repercusiuni.

Gata! Acum puteți distribui liniștiți poze pe Facebook, câtă vreme nu le partajați. Pentru că în limba română a partaja are sens doar în domeniul juridic.

A PARTAJÁ ~éz tranz. livr. (bunuri materiale, averi) A supune unui partaj; a împărți conform prevederilor (între persoanele în drept). /<fr. partager

Și nu uitați:

Pentru o bună comunicare verbală, spălați limba română de două ori pe zi și consultați dicționarele de specialitate!