Am citit undeva că gustul nu este simțit de papilele gustative. Ci de felul în care interpretează creierul semnalele primite de la niște receptori capabili să transmită impulsuri elecrice. Acestea sunt procesate și transmit o informație pe care noi o interpretăm ca gust. Creierul, la rândul lui, atunci când primește orice fel de impuls electric, îl așează alături de tot ce simte în acel moment și îl înregistrează ca o amintire. Astfel am ajuns la concluzia că gustul este influențat de amintiri. Așa încât gustul copilariei mele este o combinație de amintiri unice, doar ale mele…
Dacă vine vorba de gustul mâncării, atunci amintirile mă duc la țară, la bunica din partea mamei. Acolo, în timpul zilei rămâneam singur, și pentru prima oară eram total independent. Puteam să ies să mă plimb prin pădurea din apropiere, puteam să mă urc în podul casei și să dorm în fân, uneori stăteam în curte și toate simțurile îmi erau asaltate cu informații noi. Ajunsesem chiar să știu cu o ora înainte dacă o să plouă. Știam când o să treacă norul de ploaie pentru că atunci începeau să cânte cocoșii. De cele mai multe ori, la prânz, mâncam carne la garnița cu ouă. Acest tip de mâncare este foarte simplu dar are un farmec aparte, care aparține exclusiv satului. După Igant, se depozitează carnea de porc prăjită cu untura în vase mari. Carnea depozitată așa poate să țină până în vară. Acum eu sunt la începutul lunii mai. Ouăle le iau direct din cuib, sunt abia ouate, apoi fac un foc în vatră, pun tuciul pe pilostri și arunc în el câteva bucăți de carne. Aștept să se topească untura. Apoi pun cele două ouă în tuci și aștept să se prăjească alături de carne. Se servește pusă aiurea pe farfurie, alături de o bucată de mămăligă rece, lăsată de seara, și dacă vreți să aveți o zi minunată, vă recomand câteva murături asortate făcute de bunica. Varza albă se înroșea de la rădăcinile de sfeclă roșie, gogonelele aveau gust de semințe de ardei uneori dulci, alteori iuți, morcovii se mâncau doar cu conopidă și toate miroseau a țelină….
Cea mai frumoasă amintire a mea din copilarie a fost cea în care am aflat gustul sărutului. Prima fată pe care am sărutat-o am cunoscut-o printr-o minune! A trebuit să stau cu familia ei aproximativ trei săptămâni. Eu eram în clasa a 5-a și ea într-a 6-a. Ne-am plăcut din prima, asta însemnând că am devenit prieteni. Nu eram împreună, eram prieteni! Pe parcursul celor trei săptămâni, am început să avem un limbaj comun, doar al nostru. Ne atingeam ușor cu coturile, uneori ne luam de mână la masă, ne zâmbeam din senin, și ajunsesem să ne schimbăm hainele împreună, fără să avem habar la ce fel de intimitate ajusesem. Într-o zi de primăvară am plecat împreună în pădure într-un loc unde știam că sunt mulți cocărăi, și acolo am decis împreună să tragem două linii pe un copac. Noi doi! Ce copii eram…! Când ne-am hotărât să ne sărutam, gustul buzelor ei nu a fost așa cum mă așteptam… Ar fi trebuit să fie dulce, amar, de cireșe, zmeură, fragi, poate de clătite cu dulceață de prune cu nuci… În schimb buzele ei au avut gustul parfumat de cocărăi, textura delicată care avea ceva din scoarța de copac scrijelită de noi, mirosul minunat al părului ei semăna cu cel de frunze verzi, de apă curgatoare, de flori înflorite primăvara. Ochii ei aveau culoarea pământului prin care crește iarba, florile, copacii…
Acum, mă întreb ce aș fi scris dacă mi-aș fi trăit copilăria în zilele noastre. Oare felul meu de mâncare preferat ar fi fost încărcat tot de atâtea amnitiri sau aș fi povestit despre un ,,dish” făcut de vreun bucătar la un show de gătit…? Sărutul ar fi fost cea mai frumoasă amintire a mea sau aș fi povestit direct despre prima oară cand am făcut sex, ori despre prima noapte de dragoste, sau despre prima fată cu care am făcut amor, ori ,,inju-binju”…? Pentru că, adevarul e că prima oară când faci ,,inju-binju” cu persoana cu care ai o relație, iți dai seama că o iubești și așa devine cea mai frumoasă amintire de până acum …!!!
………………………………………………………………………………
La începutul săptămânii am lansat cea de-a patra temă a celui de-al doilea sezon Vocea Ascultătorului: Care este pentru tine gustul copilăriei? Și v-am încurajat să ne trimiteți și rețeta, acolo unde este cazul.
Concursul se încheie duminică, 3 iunie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 4 iunie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Textul de mai sus este unul din textele finaliste.
