La începutul săptămânii am lansat cea de-a treia temă a celui de-al șaselea sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: „Un credincios și un ateu intră într-un bar. Ce se întâmplă? ”
Concursul s-a încheiat astăzi, 7 aprilie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de mâine, 8 aprilie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
Textul de mai jos este unul din textele finaliste.
***
Un duh și un boson Higgs intră într-un bar. Afară-i haos, iar la masă domnește ordinea. Pentru că e un bar imaginar, acesta are doar două scaune, iar barmanul știe dinainte ce își dorește fiecare. Locul se află la marginea limitei într-adins pusă la capătul unui cerc. Aici e singurul loc în care duhul poate sta liniștit și ferit de instinctele și conștiința tuturor ființelor, asa cum și bosonul Higgs doar aici nu este nevoit să calculeze greutatea fiecărei bucățele din univers.
-Și, cum a fost de data asta? întreabă duhul.
-Greu! răspunde bosonul.
-Apăsator! E numai vina ta. Te-am rugat de la început să nu pui aceleași constante. Încăpățânat mai ești!
-Ce să-ți povestesc! Eu sunt de vină că te-ai trezit cu ființe conștiente pe Pământ?
-O spui de parcă nu tu ai fi pus luna astfel încât să eclipseze soarele. Numai eu știu câte probleme s-au ivit din pricina asta. În timp ce tu nici măcar nu existai în mintea oamenilor, eu a trebuit să le explic tot ce-i înconjoară.
-Ai fi putut s-o faci mai bine!
-Adică tu crezi că ar fi ajuns unde sunt, dacă i-aș fi învățat, de cum au coborât din copac, felul în care se construiește o bombă atomică? Crezi că ar fi putut exista un alt mod de a-i face să se cunoască pe ei? Altul decât unul spiritual?
-Lasă că și după ce m-au găsit pe mine, tot nu au înțeles simbolurile tale din trecut.
-Cel puțin am reușit să influențez știința, astfel încât să nu treacă prin foc și sabie religia.
-Da, uite ai dreptate. Fanaticii științei nu se comportă la fel ca fanaticii religioși. Nu m-am gândit la asta. Ești bun, mă duhule.
-E …asta o spui de fiecare dată când ne întâlnim. Ar fi bine să reglezi și tu constantele alea cum trebuie. Nu le mai amesteca așa de tare. Nu le mai fă haos. Să înțeleagă lumea ceva din ele. Nu de altceva, dar întrebările ajung la mine, și eu nu știu cum să le răspund. De aici și conflictele.
-Lasă că ai mai făcut și tu greșeli.
-Bine mă, de parcă tu știi de ce te-ai apucat să faci universul infinit! zâmbește prietenos duhul.
-Băi nene, eu ți-am mai spus că asta e o caracteristică pusă de oameni, care mă scoate din sărite. Când nu înțeleg ceva, îl fac infinit.
-Bine, bine. Hai noroc!
-Nu-mi spui tu mie ce să fac! Bosonul a făcut o glumă…
Cu zâmbet și cu voie bună, cei doi prieteni vechi se fac din puncte, sunet. Din cuvant, lumina si pocnesc si ard, tresar și își imaginează o nouă jucărie, cu multe piese-n ea. Cu ea te joci, faci totul, copaci, ființe, apă, o planetă, două, trei, șaptezeci și cinci, un soare, patru, zece, câte vrei.
Sursă foto cover aici.
