La începutul săptămânii trecute am lansat cea de-a opta temă a celui de-al șaselea sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: ce înseamnă pentru tine cei 7 ani de acasă?
Concursul s-a încheiat duminică, 26 mai, ora 14:00, dar recuperam din textele pe care nu am apucat sa le parcurgem. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de miercuri, 29 mai.
Textul de mai jos este unul dintre textele finaliste.
***
Acum 27 de ani, s-a născut într-un sat de la marginea orașului Iași, o copiliță pe nume Irinuca, care se deosebea de ceilalți puști prin prisma zâmbetului fermecător, care o călăuzește încă de la primii pași în această lume anostă.
Primii 7 ani din viața Irinucăi, au fost puși sub semnul curiozității, întrucât nu exista zi în care Irinuca să nu adreseze întrebări celor din jurul ei, astfel încât să descopere secretele lumii ce o înconjoara.
Ghidata de părinții săi, Irinuca a descoperit adevăratele valori ale sufletului uman precum: politețea, grija, responsabilitatea, iubirea și înțelegerea.
Aceste valori simbolizează cicatricile sufletului Irinucăi, care au fost atent scrijelite încă din fragedă pruncie.
Știu că cicatricile au un sens negativ, întrucât acestea reprezintă urme rămase pe piele după vindecarea unei răni însa, în acest context ludic, cicatricile nu reprezintă decât niște răni frumoase ale sufletului, linii fine, atent încrustate pe suflet care, scrijelite în momente potrivite, te ajută să îți creionezi propria hartă a valorilor personale.
Și, probabil vă întrebați cum de Irinuca a învatat ce este responsabilitatea în primii 7 ani, întrucât, să fim serioși, ce reprezintă această pătură grea pe umerii unui copil ? Iar răspunsul este simplu: Irinuca are un frățior și oriunde mergea, mintea îi era setată pe modul : ,,Să ai grijă de fratele tău! Doar știi că este mic și fără apărare!’’
Și uite asa, Irinuca a învățat să aibă grijă de frățiorul ei mai mic și, nu numai că avea grijă ca nimeni să nu se lege de el, însă avea grijă ca să îi fie și părtaș la ghidușiile realizate.
Jocul și joaca din primii 7 ani de acasă nu pot avea niciun substitut. În colb și noroi, jocurile cu vecinii din fața porții au fost pulbere de magie. Astfel, Irinuca a învățat să lucreze în echipă în jocul Țară, țară, vrem ostași, a învățat să își stabilească strategii în jocul Țările și, nu în ultimul rând, a învățat să exploreze noi teritorii în jocul De-a v-ați ascunselea.
Și, colac peste pupăză, Irinuca a învățat atât mersul pe bicicletă, cât și pe trotinetă, întrucât tatăl ei i-a făurit prima trotinetă din sat, acest lucru ajutând-o să stabilească noi prietenii.
În zilele ploioase, Irinuca obișnuia sa se închidă în sufragerie și să răscolească biblioteca familiei, până ce găsea cea mai frumoasă și colorată carte de aventuri. Cărțile au fost cele mai bune prietene pe care le-a avut, iar cititul a reprezentat activitatea preferată în zilele mai puțin prietenoase.
Ar mai fi foarte multe lucruri de spus despre semnificația celor 7 ani de acasă pentru Irinuca, dar un lucru este cert : aceste răni frumoase ale sufletului, făcute in primii 7 ani, au ajutat-o să devină persoana blândă, curioasă și veselă din ziua de astăzi.
Sursă foto cover aici.
