Că deh, am refulat ce m-a durut…
Zilele trecute am revăzut ”One hour photo” din 2002, cu Robin Williams. Ce actor, ce film, ce atmosferă. Mă mai uit din când în când la filme vechi, dar nici prea antice, fiindcă încep problemele cu jocul actorilor și tre’ să fie un film foarte bun ca să poți face abstracție de jocul teatral sau patetic.
După ”One hour photo”, desigur, mi-am amintit și de ”The Night listener” din 2006, tot cu Robin Williams. Nu l-ați văzut? E musai! Mai ales pentru iubitorii de dark 🙂
Dar acum la rând, pe răftuleț, așteaptă ”Videodrome” din 1983, de David Cronenberg. Și pe acesta l-am văzut acum vreo 15 ani, dar nu mai țin minte decât că ridică niște probleme serioase, despre media, manipulare, tehnlogie și paranoia. Sau nu? Tocmai de asta trebuie să-l revăd. Mai uitați-vă și voi odată, cu mintea și ochii de azi. O să surprindeți alte nuanțe, alte glasuri, alte încăperi…
Foto: imdb.com
