Îmi amintesc destul de bine. Chiar dacă au trecut mulți ani, amintirea e încă prezentă.
Coincidență sau nu, amintirea e de la ultima criză, din 2008.
M-am trezit, m-am dat jos din pat, m-am îmbrăcat și apoi am ieșit afară. Cum am scos capul afară, vântul m-a plesnit peste față, la fel și acele aspre și reci ale ploii. Am dat să cobor să-mi pun o geacă dar barca s-a aplecat pe-o parte mai repede decât am reușit eu să mă trezesc și am zburat până în partea cealaltă a cabinei, unde m-am izbit în perete. Dacă acum vă povestesc toate astea înseamnă că am avut noroc și n-am dat cu capul de nimic, iar coastele și-au revenit în câteva săptămâni.
Mă trezisem în mijlocul furtunii. Ne aflam în mijlocul mării Adriatice, traversând între Italia și Croația, pe un Beneteau 50, un velier cu care ai putea traversa lejer până în Australia, dacă ți-ai propune.
Noi însă aveam un plan mai mic, ne întorceam din Malta către portul din care pornisem inițial, adică din Split.
Despre furtună știam că va veni, citisem prognoza meteo, și tocmai de aceea plecasem din ultimul port italian cu noaptea în cap, sperând că păcălim furtuna și ajungem pe malul celălalt înaintea ei. Nu ne-a ieșit.
Ne-a prins din urmă, ca să ne mângaie pe creștet. O furtună înspumată, cu valuri de 6 metri, vânt și ploaie pe măsură.
Până acum asta era povestea mea și a colegilor mei de echipaj. Acum pare că a devenit povestea noastră, a tuturor.
Ne-am trezit în mijlocul furtunii și, deși văzuserăm la meteo că vine, acum, că o și simtim, pare mult mai mare, mai convingătoare și mai periculoasă.
Ei bine, când te trezești în mijlocul furtunii nu-ți rămân prea multe opțiuni. Decât să accepți situația (pe care și dacă nu o accepți, oricum nu o poți schimba) și să faci DOAR acele lucruri care te țin pe linia de plutire și suficient de funcțional cât să ajungi pe malul următor!
Lecții de leadership de la marinarii trecuți prin furtună, pentru furtuna în care ne aflăm cu toții acum
Există un singur cârmaci!
E bine să ne sfătuim, să ne spunem părerile, până se decide ceva, dar deciziile le ia El Comandante! Care are stăpânire de sine și claritate în privința deciziilor pe care le ia în fiecare secundă! El este nu doar cel care vede în depărtare și dă direcția și traiectoria corabiei ci și cel care transmite echipajului cel mai important ingredient al momentului: încredere și siguranță!
Pentru că cel mai important lucru, care poate apoi face diferența între viață și moarte este luciditatea. Ori nu poți fi lucid când spaima preia controlul. Ai nevoie de o liniște interioară.
Așa că prima grijă a leaderului este să-și găsească stăpânirea de sine și să transmită “echipajului” încredere și siguranță! Să asigure un moral pozitiv, pentru că pe furtună fiecare membru al echipei trebuie să acționeze cu atenție și disciplină, și să contribuie cu ce are mai bun.
Căpitanul trebuie apoi să acționeze cu curaj dar și cu prudență, fără să-și asume riscuri inutile, și să inspire întreg echipajul să se comporte similar.
Un alt lucru foarte important pe care leaderul trebuie să-l transmită întregii echipe este că suntem cu toții în aceeași barcă!
Ori supraviețuim cu toții, ori ne scufundăm cu toții. Pentru că asta are darul să descătușeze o altă resursă importantă a grupului: solidaritatea!
Apoi, farul călăuzitor al călătoriei prin furtună va fi permanent, așa cum te învață la cursul RYA (Royal Yachting Association), ceva ce va face ca toate deciziile să se ia mai simplu, după cel mai important criteriu: safety first! În mijlocul furtunii, orice altceva devine secundar.
Și apoi încep deciziile tactice. Prima dintre ele: pregătirea bărcii și a echipajului pentru furtună.
Pentru barcă înseamnă să reduci velele, pentru că vântul e prea puternic și trebuie să reduci impactul pe care îl are asupra bărcii. Să-ți reduci anvergura, cu alte cuvinte. Ca să fii cât mai puțin lovit de rafalele de vânt. De forțele externe, dacă ar fi să generalizăm.
Apoi să închizi repede toate geamurile, ca să nu intre apă în cabine, pentru că acolo îți va rămâne singurul loc uscat pe care îl poți găsi în perioada următoare. Singurul loc de odihnă, singurul loc în care poți găsi puțin confort.
În termeni de business, a-ți reduce anvergura expusă forțelor exterioare înseamnă să reduci imediat toate zonele de risc, să micșorezi viteza de dezvoltare și să pui cel puțin pe hold proiectele care se bazau pe o realitate care acum nu mai e valabilă.
A păstra cabinele uscate ar echivala, în cazul unei companii, cu a păstra niște rezerve strategice. A nu folosi toate resursele pe care le ai la dispoziție și a reduce acele costuri care nu contribuie decisiv singurului obiectiv prioritar: supraviețuirea pe timpul furtunii, cu pierderi cât mai mici, pentru a-ți putea relua drumul când urgia se va potoli.
Un alt lucru pe care Căpitanul vasului îl comandă la primele semne de furtună este ca întreg echipajul să se echipeze corespunzator.
Pur și simplu nu poți lupta cu 20 de probleme deodată și atunci e bine să-i mai tai din capete balaurului. Ca să poți gândi limpede, trebuie să poți respira normal, să-ți păstrezi temperatura corporală optimă și condiția fizică pe toată perioada necesară. Să ții departe frigul și umezeala care altfel te vor extenua înainte de vreme.
Ce ar insemna pentru “echipajul” tău de la birou ca oamenii să fie echipați corespunzator pentru perioada următoare? Poate doar să stea feriți de aglomerație și să fie echipați cu tehnologia potrivită pentru lucrul de acasă. Sau ar mai fi și alte lucruri specifice?
Pregătește-te pentru ce e mai rău. Cum ar fi vestele de salvare. Dacă e să se întâmple ceva și mai rău, se va întâmpla rapid și fără avertismente. Pe vreme rea, o singură manevră greșită și întreg echipajul se poate trezi în două secunde în apă. Atunci va fi prea târziu să te mai pregătești!
Așa că dictonul acestei perioade este: speră la ce-i mai bun, pregătește-te pentru ce-i mai rău și nu te lăsa surprins de nicio variantă între ele.
Oricum, concluzia e una singură: dupa furtună răsare soarele! Sau, altfel zis, Binili Învinge!
Sorel Radu
*Pentru o discuție despre leadership, pe vreme bună sau rea, te aștept aici.
Sa speram , desci circumstantele sunt destul de complexe.E interesant ca s-a intamplat exact cand piata cerea o corectie, indicii majorii stand la maxime istorice nefiresc de mult timp (S&P and co) si corectai era in intarziere cam cu un an si.Iar in China e o bula imobiliara gigantica.E interesant si ca s-a oprit asa brusc.Gata, hai toate spitalele pa , pacientii acasa, sunteti ok.Nu zic ca ”E marea conspiratie reptiliano/sorosisto. etc masonico”da’ ….poti vedea niste coincidente stranii.