Ce bine că toate aceste cărți
Au fost scrise!
Nu trebuie să le mai scriu eu
S-o iau de la capăt,
Să-mi frământ mintea.
Mă uit la fiecare titlu –
Vârându-mi nasul și silabisind,
Și, cu fiecare tom,
Parcă mi se ia o piatră de pe inimă.
Mă apăsau toate aceste lumi de gânduri
Care erau ca o nebuloasă și în mintea mea –
(Cred că ne naștem cu virtualitatea de a trăi fiecare
Experiența tuturor [celor] dinaintea noastră.)
Bine ați făcut – le zic autorilor vechi și mai noi,
Frunzărind cotoare și pagini de gardă –
(Sunt înnebunit după paginile de gardă!)
Bine ați făcut că ați scris toate astea la timp
Că n-ați fost deloc, dar deloc leneși
Și n-ați lăsat totul pentru mine!…
