La începutul săptămânii am lansat cea de-a doua temă a noului sezon Vocea Ascultătorului (sezonul 4), un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Ce cuvânt ai inventa, care ar fi acesta (evident) și ce semnificație ar avea?
Concursul se încheie duminică, 28 octombrie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de luni, 29 octombrie. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.
***
Am constatat că în limba română nu există un termen care să conțină toate diacriticele așa că m-am gândit că „îțâșă” ar fi un cuvânt numai bun pentru a acoperi acest gol. Nu doar că are în componență toate diacriticele din alfabetul limbii române, dar este și compus exclusiv din diacritice, fiecare o singură dată. Consider că este importantă folosirea diacriticelor în scrierea cuvintelor în limba română și că acest termen ar contribui la o mai largă răspândire a acestei practici, deoarece ar fi destul de greu de citit cuvântul „itisa” ca „îțâșă”, iar cel care scrie cuvântul ar fi astfel forțat să-l scrie cu diacritice.
Este un cuvânt care, cu siguranță, ar pune dificultăți de pronunție pentru persoanele ce nu vorbesc nativ limba română, dar care are un iz atât de neaoș încât cred că am putea trece peste acest neajuns.
Nu m-am hotărât încă asupra semnificației pe care ar putea să o aibă acest termen, dar am câteva variante:
1. În primul rând ar putea fi substantiv de gen feminin și ar putea desemna o stare de bine vecină cu lenea, somnul, dar și bucuria și nevinovăția față de această stare. – [Azi mi-e îțâșă să merg la muncă.] cu semnificația [Azi mi-e somn, lene și n-am chef să mă ridic din pat ca să merg la muncă, dar mă bucur pentru starea asta și nu mă simt vinovat că o am.]
2. Ar putea fi și adjectiv cu forma „îțâș” la masculin și ar putea desemna un atribut pentru un lucru/obiect/ființă/fenomen cu proprietăți șugubețe, năstrușnice, jucăușe etc. – [Tare îțâșă-i pisica asta!] cu semnificația [Tare șugubeață, năstrușnică și jucăușă e pisica asta!]
3. De asemenea, ar putea fi forma unui verb conjugat la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a, singular cu forma „a îțâși” la infinitiv prezent care ar desemna acțiunea de a târî, a trage cu zgomot un obiect. – [Ieși și îțâșă scaunul după el.] cu semnificația [Ieși și trase cu zgomot scaunul după el.]
4. Poate fi și o locuțiune conjuncțională care să înlocuiască exprimarea „dar nici măcar” – [A promovat, îțâșă n-are 8 clase.] cu semnificația [A promovat, deși nici măcar nu are 8 clase.]
5. O ultimă variantă ar fi de interjecție pe care am putea să o folosim pentru a alunga o turmă de animale: – [Îțâșăăă, îțâșă, îțâșă, porcilor!] care nu mai are nevoie de nicio explicație.
