Pe un fond de așteptări relativ modeste (gen ”ok, se mai deschide o cramă, doar e la modă vinul), dar intrigat puțin de formatul lansării, am participat joi seara la lansarea Domaine Dumetrier, la Athenee Palace, cu un fast ce l-am perceput ca o declarație de intenție: ”noi suntem altfel; noi alegem să căutăm excelența!”
Deși ne-au întâmpinat cu șampanie Ruinart și carpaccio de somon adus de la Paris chiar în aceeași zi iar performance-ul cvartetului de coarde, Anotimpurile lui Vivaldi, ar fi trebuit să ne dea pe spate, vă spun că m-a impresionat mai mult povestea cramei și mai ales ideea de a prezenta un singur vin la evenimentul de lansare. Dar ce vin! Un rose excepțional, lansat la începutul iernii, în contratimp cu piața am zice. Trebuie să ai ori curaj nebunesc ori să te bazezi pe o calitate a produsului care să vorbească de la sine. Și asta a făcut! Aș alege, recunosc, acest rose în detrimentul șampaniei cu care am fost întâmpinat, deși prețul este de trei, patru ori mai mic. Deși culoarea e specifică rose-urilor din Provence, mai departe vinul arata o personalitate aparte, cu o notă onctuoasă pe un fundal de cireșe albe, total atipică unui vin ce se consumă preponderent pentru prospețimea lui, în primele 6 luni de la producere. Acesta însă a fost maturat parșial în baricuri de stejar light toast, vinul căpătând o textură mai corpolentă, perfectă pentru asocierile gastronomice. Gazdele chiar ne-au sugerat un pairing pentru acest vin (cu legume la abur însoțite de o carne de vițel pe care cu greu am fi ghicit-o deoarece nu semăna cu nimic din ce mâncasem), dar acest rose ar putea fi un companion rafinat și pentru o cină specială, cu scallops sau chiar stridii. Vinul e în ediție limitată de câteva mii de sticle, așa că trebuie să-i găsim un companion pe măsură.
Crama este din Dobrogea, deține vii plantate în urmă cu 11 ani în podgoria Cochirleni (lângă Rasova), însă consultantul francez nu a considerat că vinurile obținute până acum respectau standardul de calitate pentru evenimentul de lansare …. până la acest vin. Luxul de lansa vinuri doar în anii în care condițiile naturale au fost ideale nu și-l permite oricine și este o reverență adusă excelenței.
Vom găsi în această crama vinuri din soiuri franceze neobișnuite pentru Romania: Malbec, Mourvedre sau chiar Semillon. Tot neobișnuită ar fi și plantația de Negru de Drăgășani, atât de departe de locul de baștină. Viile sunt certificate ecologic și producția se face cu respect față de natură, biodiversitate, angajati. În următorii ani vom putea vizita crama în condiții de lux, pentru că este în proiect construcția unui hotel cu spa.
Oenologul cramei este Aurelia Badiur, originară din Chișinău, proaspăt absolventă a unei universități de profil din Bordeaux, cu stagii de pregătire în Champagne și Bourgogne.
Am un feeling că această cramă va avea un viitor frumos. Sper să nu coboare steagul și să mențină calitatea în tot ce fac.
Deși condițiile sunt vitrege pentru winebar-uri, multe dintre ele fiind oprite de la funcționare prin lege, încă se găsesc antreprenori curajoși care pornesc proiecte în lumea asta efervescentă a vinului. Barurile și cluburile rămân închise, însă cafenelele și restaurantele au verde, deocamdată, iar cei ce au deschis au ținut cont de noile realități.
Sâmbătă am fost la inaugurarea unui wineshop in Snagov! That’s right! După Corbeanca, încă un sat beneficiază de prezența unui magazin de specialitate – cine ar fi crezut? În urmă cu 10 ani erau doar câteva magazine sătești și o singură farmacie (nici Mega, nici Lidl, nici livrări de burgeri și pizza, ca acum).
L@Somelier este un wineshop cu etichete de la crame mai mici, artizanale, ce nu prea le-am întâlnit în retail și cu unele etichete selecționate cu grijă de la cramele mari. Am descoperit acolo o Fetească Albă din gama Domenii Cotnari, un vin cu un preț imbatabil, sub 30 lei, dar putea foarte bine sa se listeze și la 50 sau 60 lei, pentru că e la nivel cu vinurile albe din această gamă de preț. Feteasca Alba e un soi autohton, o variație clonală a soiului Fetească Neagră, ale cărei origini se pierd adânc în negura timpului, și asta nu poate decât să ne bucure, pentru că astăzi e un trend puternic de consum al soiurilor locale de pretutindeni. Parfumul ei este suav, cu note citrice și de flori de tei și flori de câmp iar aciditatea mai ridicată, specifică zonei o recomandă ca asociere pentru multe din mâncărurile preferate de mine (tapas-uri, în special cele bazate pe legume, dar și un fish&chips din șalău de Dunăre).
Am găsit aici diverse crame artizanale (Annwine, Dradara, Sescu, Crama Bratu dar și crame deja consacrate, de mărime medie (Marcea, Histria, Domeniile Franco Romane, Gabai, Curtea Regală Macin, Velvet Winery, Catleya, Daniel’s Wine). Daca nu ați auzit de multe dintre ele, probabil ca obișnuiți să vă aprovizionați preponderent din retail și e păcat, pentru că acolo nu-și pot găsi locul decât câteva dintre cramele mici și inimoase care fac vinuri de multe ori chiar mai bune decât cramele mari, care au vizibilitate mai bună.
Mi-a plăcut tipicitatea Sauvignon Blanc-ului de la Dradara (cu o explozie de arome de legume verzi și agrișe), iar de la Crama Sescu am cumpărat pentru acasă o Fetească Neagră pe care o pastrez pentru sarmalele de Crăciun.
WineOut Bar&Bistro este un local deschis doar de două seri, plin cu vinuri selectate de către împătimiți ai vinului cu ștate vechi în branșă; am ratat degustarea de spumante de la evenimentul de deschidere, dar sper să ajung pe acolo cât de curând.
Lova by Mihaylova este o altă locație nouă dar și veche, oarecum; până acum a funcționat ca boutique de haine în care clienții erau serviți și cu un pahar de prosecco, dar proprietarii au decis să-și extindă gama de vinuri iar hainele de designer să le vândă în magazinul alăturat. Un local posh, in preajma Ateneului, dar cu oameni calzi și cu o comunitate de clienți.
