În articolele anterioare, am căzut de acord că burnout-ul există și am creionat și cele mai importante aspecte ale acestuia. Componentele de bază ale lui, împreună cu simptomatologia care vine la pachet cu fiecare etapă în parte: epuizarea emoțională, depersonalizarea (instrăinarea față de sine) și pierderea sensului.
Plecând de la această problemă, cât se poate de reală și dificilă, Secom Romania a dezvoltat conceptul Turnout înainte de burnout. Acesta vine în ajutorul oamenilor prin informații despre identificarea stării de burnout și oferirea de soluții și sfaturi în primul rând pentru evitarea intrării în burnout sau, dacă e deja instalată, pentru depășirea ei. Seria video Turnout înainte de burnout, în care psihologi și persoane publice vorbesc deschis despre această problemă în viața lor poate fi accesată aici.
Ce este turnout-ul?
În continuarea interviului cu psihoterapeutul Gáspár György, începem să înțelegem ce putem face pentru a evita într-o oarecare măsură starea de burnout. A coti pe lângă ea și a nu cădea în prăpastia pe care o deschide.
Conceptul de turnout a apărut ca o legătură intrinsecă cu burnout-ul și se referă la strategiile și acțiunile concrete în care ne putem implica pentru a dezamorsa starea de stres puternic și, astfel, a evita căderea în starea de burnout. Oricât de clișeu ar suna, trebuie să știm că aceste acțiuni nu sunt dificile, sunt la îndemâna oricui și chiar ne ajută să avem în cap o mantră de tipul totul va fi bine, pentru a reuși să ne păstrăm optimismul.
Trebuie să înțelegem faptul că trupul nostru are propria inteligență și, de multe ori, pentru a ne liniști, avem nevoie să ne conectăm la corpul nostru, să facem/avem acțiuni și activități fizice, să ne întoarcem în realitate prin folosirea lui.
Ce putem face exact?
Prima și cea mai la îndemână strategie pe care o putem folosi este chiar mișcarea fizică. Din cauza stresului și a senzației de iminență a pericolului, corpul nostru eliberează mai multe tipuri de hormoni, printre care și adrenalina. Toate acestea trebuie consumate, fiind proprii organismului, însă e mult mai eficient să folosim adrenalina descărcată implicându-ne într-o activitate fizică decât să stam pe loc, așteptând ca valul de panică să treacă.
O altă strategie foarte bună în evitarea burnout-ului este reprezentată de exercițiile de respirație și tehnicile de mindfulness. De fiecare dată când inspirăm și expirăm cu atenție, liniștim sistemul nostru nervos. O respirație necontrolată, nestăpânită și inconștientă poate duce chiar către o altă extremă, specifică atacului de panică, și anume hiperventilația. Așadar, atunci când respirăm, cel mai important lucru e să o facem mindfully și cu atenția cuvenită.
Iar prin exercițiile de mindfulness, dezvoltăm acele obiceiuri de a ne conecta cu sinele, de a avea o relație cu propria persoană, cu gândurile, trăirile și sentimentele noastre. Atunci când suntem invadați de emoții negative este important să ne îndreptăm atenția către acestea și să le internalizăm iar astfel, ele vor pierde din valența lor negativă și se vor normaliza.
Studiile de specialitate confirma și importanța și puterea relațiilor interpersonale bazate pe siguranță și încredere. Oamenii sunt ființe sociale și, de fiecare dată când interacționăm cu o persoană în care avem încredere și pe știm că ne putem baza, creierul nostru primește o informație vitală: aceea că lumea este un loc sigur. Astfel, oamenii de bază din jurul nostru, pe care i-am identificat și cu care am dezvoltat o relație puternică, devin ceea ce se numește în limba engleză our support system.
Un alt tip de ajutor de neprețuit vine din gesturile de afecțiune. Într-un cuplu, spre exemplu, este dovedit faptul că două momente în care partenerii se sărută timp de minim 6 secunde și, de asemenea, două momente în care se îmbrățișează preț de minim 20 de secunde, pe zi, ajută foarte mult la creșterea imunității și la gestionarea mai bună a stresului.
Alte două strategii foarte bune și de bază la care putem apela sunt chiar râsul și plânsul. O porție sănătoasă de râs are puterea de a reechilibra compoziția chimică a creierului. Iar o porție serioasă de plâns, chiar dacă nu rezolvă, într-adevăr, problemele de fond care au provocat-o, reprezintă o modalitate excepțională de a ne descărca și elibera de o bună parte din tensiunea acumulată și astfel, să avem energia necesară pentru a ne concentra asupra strategiilor care ne sunt de folos în situațiile de criză.
În Guerrilla de Dimineață cu Dobro, Gilda și Matei, ne-am inspirat unii pe alții, cu poveștile despre greul pe care l-am transformat în echilibru și armonie. Și cu Binele care Învinge, pentru că trebuie. 🙂
Ce misa (scris legat) părut interesant este că am observat confiscarea ideilor de mai sus de către traineri din cu totul și cu totul alte direcții. Intotdeauna și le-au insusit ca fiind proprii, originale , unice (numa’ la noi), cu efecte scontate sau mergând până acolo în a fi considerate cheia și motivul principal al comunității , de multe ori chiar închise: yoga, balet, teatru și cele mai exotice comunități : sectele religioase. Plecând de la cele mai cuminți , atenție ele nu se autodenumesc niciodată secte, se pare ca termenul este considerat tendențios în interiorul lor. Dar până la cele mai extremiste , cea a lui Osho de ex, aveau un fel de reuniuni prin care, prin rugăciuni ajungeau de fapt la exerciții de mindfulness . Prin dansuri si un fel de scuturari ale corpului faceau niște de vibrații , care din întâmplare ajută foarte mult la circulație . Prin urlete râs și plâns, la descărcări emotionale foarte benefice creierului. Nu cred că vreți să știți cum își arătau ei, la reuniuni, afecțiunile față de alte creaturi umane. Sau mă rog ale lui Dumnezeu.Efectul este întotdeauna același. Crește pofta de viață. Sau mă rog, recunoștința pentru marea grădină din care nu vrei să mai sari gardul.