Ea: Ce-i cu tine de ești așa tensionat?

El: Păi am aruncat un ochi la telefonul tău când ți-a venit mesajul ăla mai devreme…

Ea: Ce mesaj?

El: Trimite-mi poză cu omu, ăsta-i mesajul. Cine te roagă să-i trimiți poză cu omu’ și cine-i omu’?

Ea: Aoleu, Doamne, că paranoic mai ești! E Lidia și m-a rugat să-i trimit o poză de la munte, când am fost la Omu.

El: Poză?! Da’ ce, noi am făcut poze acolo?

Ea: Da’ ce ai azi? Mi-am făcut eu un selfie, la Omu, am voie?

El: Selfie?! Da’ când ți-ai făcut tu selfie la Omu, că o fo’ ba ceață, ba burniță… Și, din câte îmi amintesc, am stat mai mult în cabană, cu excepția… Când ai zis că te-ai întâlnit cu…, stai așa, o prietenă… și… Ai lipsit vreo trei ore, ahaaaa, înțeleg acum. Poză cu Omu! E curioasă Lidia, nu-i așa? Să-l vadă pe Omu, că Lidia e mare alpinistă și speoloagă, știm bine, e pasionată de stânci și nu nerăbdătoare, desigur… Bun, și…? Îmi arăți și mie poza cu Omu?

Ea: Măi, nebunule, calmează-te! N-am vrut să-ți spun, dar, acum, asta e. Lidia face colecție de fotografii cu salvamontiști, știi că ea e singură și are o slăbiciune pentru salvamontiști, înțelegi?

El: Așa, tu spune, spune, că mor de curiozitate!

Ea: Bun, și m-a tot bătut la cap, că te rog, că nu mă refuza, că, dacă tot sunteți la munte, fă-mi și mie vreo două-trei poze cu salvamontiști sau cu speologi, dar să fie mai arătoși, cu barbă, așa, bărbați serioși, trecuți prin greutăți, că ei așa îi plac, ăsta-i adevărul. Și eu, ce era să fac, că-i prietena mea cea mai bună! Acum te-ai calmat?

El: Aha, sunt aproape calm, dar hai să vedem și pozele, ca să aprofundăm calmul! Șău mi dă Omu!

Ea: Poftim, ce mare scofală!

El: Aha, arătos salvamontistu! Ăsta-i primul? Mai ai și alții?

Ea: Nu mai am, e singurul. Ceilalți erau plecați să salveze niște turiști rătăciți în burniță!

El: Aha, înțeleg, da’ de ce apari și tu cu el în poză? Și sunteți așa zâmbăreți amândoi, el te ține pe după umeri, vorba aia, parcă te știu de undeva. Să nu-mi spui că Lidia a vrut să apari și tu pe lângă Omu…

Ea: Exact, Lidia m-a rugat să mă pozez cu el, ca să-și dea seama cât de înalt e, ca reper, înțelegi? Are ea fantasmele ei, știi că-i dusă un pic la faza cu bărbații. Dar e prietena mea, cum s-o refuz?!

El: Bine, m-ai convins! Hai că eu tre’ să plec, în delegația aia, pardon, expediție, deja sunt în întârziere…

Ea: Expediție? Care expediție?

El: Cum care? Nu ți-am spus? Aoleu, se vede c-am uitat… Păi, tre’ să plec, vorbim la telefon, că pleacă mașina! Merg cu o colegă speoloagă, nu-ți face griji. Vin peste o săptămână, după ce escaladăm Oama… Știi, stânca ailaltă, nevasta lu’ Omu. Pup!