30 octombrie 2015-30 octombrie 2018.
O scurtă recapitulare a schimbărilor profunde petrecute în industria muzicală românească în ultimii trei ani:
1. Cei care cântau înainte la Sala Palatului cântă și anul ăsta, anul viitor, la anul și la mulți ani.
2. Cei care nu cântau la Sala Palatului nu cântă nici anul ăsta, probabil nici anul viitor.
3. A început un nou sezon Vocea României, emoții la fel de mari ca la început.
4. Sălile de spectacol sunt la fel de accesibile, dacă ești membru de partid și ai câștigat la loto.
5. S-au mai construit câteva stadioane noi, urmează și o sală de spectacole, după Euro 2080
6. Catedrala Mântuirii Neamului a primit o nouă suplimentare de fonduri
7. Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii sărbătoresc necontenit centenarul.
8. Thomann conduce detașat în topul partenerilor preferați ai artiștilor independenți.
9. Subsolurile de la Flaro, Preoteasa și Timpuri Noi au în continuare o singură cale de acces, cine întârzie la repetiții iese ultimul în caz de urgență.
10. În fiecare oraș din țara s-a închis minim un club din cele două în care puteau cânta și cei care nu au fost membri ai cenaclului Flacăra.
Aș mai putea completa lista imenselor realizari, dar să nu ne irosim inutil timpul prețios.
Totul e minunat, muzica merge mai departe.
Între timp zeci de părinți așteaptă un minim răspuns din partea ‘’autoritatilor și organelor de cercetare’’ pentru faptul că și-au îngropat copiii înainte de vreme. Cercetările continuă.
Suportul oferit de statul român ‘’norocosilor’’ care au rămas în viață după tragedia Colectiv e la la fel de activ ca în prima zi. Se vindecă cine poate, preferabil în străinătate.
Bani de tratament nu există, dar avem fonduri nelimitate pentru mântuire, referendum și centenar.
În spitale, în continuare, curățenie și siguranță maximă, intri pe două picoare și e posibil să ieși cu patru.
Contează și dacă reușești să intri la timp, există zvonul că în viitorul apropiat piloții LeMans se vor antrena plimbându-se cu mașina prin București.
Opulența, nemernicia și batjocura practicată de politicienii români e în continuă creștere, beneficiile lor de asemenea.
1000 de zile scurse fără rost, zero realizări, zero răspunsuri.
Exagerez, avem totuși fântâni colorate, cele mai mari festivaluri de formatii tribut și street food, iar recent am intrat și în Guiness Book pentru cea mai mare hartă a unei țări formată din oameni. Ținând cont că pentru validarea recordului, participanții au fost nevoiți să stea 5 minute în liniște, nemișcați, tind să cred că a fost vorba de harta rutieră.
Totul e minunat, cu bune și rele, viața și muzica merg mai departe. Să încheiem totuși această recapitulare într-o notă pozitivă, morții cu morții, viii cu fotbalul.
În 18 noiembrie 2018, Naționala Artiștilor Fotbaliști din România ne așteaptă la Arena Națională, cu un super eveniment, pentru a sărbători împreună victoria.
Echipa Generației de Aur versus echipa Generației Temișan, probabil in deschidere va cânta Ozana Barabancea și Gabriel Torje.
Am învins, totul e minunat.
Și acum cu toții, uniți într-un singur gând:
Azi serbăm iar victoria…
Se numeste Flaros ( fosta Flacara Rosie)!