mergi pe stradă
încrâncenat
ca un mutilat de război fără decoraţie
scrâşnind într-una din măsele
ca să pui frână furiei
treci pe roşu în claxoanele şi înjurăturile şoferilor
întorci capul şi îi execuţi din mers pe primii doi
apoi o înjunghii pe cucoana ce îţi aminteşte de pe trotuar că eşti nebun
inconştient
şi nenorocit
mergi mai departe
cu lumea pe urmele tale
călcând peste lumea ce se-ntinde curveşte-nainte
o minge albastră
te-aşteaptă în drum
iar tu îi tragi una cu piciorul
ca să nu-i dezamăgeşti pe copiii ascunşi după gard
ce şi-au pus toată speranţa în pietrele
cu care au burduşit-o
