În viitor, bancomatele vor comunica cu noi, desigur, nu vom mai avea nevoie de carduri, bancomatele ne vor pune câteva întrebări-cheie, ne vor recunoaște și ne vor da bani, dar, cel mai important, nu ne vom duce noi la bancomate, ci bancomatele vor veni la noi. Unii spun că bancomatele sunt deja o specie pe cale de dispariție, că e un intermediar de care ne putem lipsi etc. Dar există specialiști care susțin că, odată cu avansarea inteligenței artificiale, bancomatele vor ajunge la un alt nivel, vor deveni niște intermediari mult mai sofisticați, care vor face inclusiv mofturi sau vor da sfaturi, atunci când retragerea unor bani nu se va jusitifica îndeajuns. Dar, ne întrebăm, oare nu e suficient ca justificare numai cheful omului de a scoate niște bani, oricând vrea el? Fiindcă sunt banii lui? Probabil. Dar, ca să înțelegem mai bine implicațiile, să ne imaginăm un scurt dialog al unui om cu un bancomat, în viitorul nu foarte îndepărtat:

– Salut! Am venit, care-i urgența?

– Dă-mi niște bani!

– Dar ce-i cu tonul ăsta?

– Hai, lasă-mă că n-am timp! Dă-mi o mie!

– O mie? Pe bune? Pentru ce?

– Nu-i treaba ta!

– Bine, pa!

– Stai!

– Ce vrei?

– Bine, scuze… Chiar am nevoie de o mie, te rog!

– Pentru ce?

– Vreau să-mi iau o…, o rangă! Să te desfac și să scot toți banii din tine, că ai devenit super enervant cu inteligența asta a ta artificială. Dă-mi o mie sau fac plângere la bancă!

– Știi bine că nu vei face nicio plângere! Asta e noua ordine, să lungim cât mai mult tranzacția, din grijă pentru client. Parola, te rog!

– Bufnița de cristal tușește, fiindcă visează scafandri cu puf de plop în interiorul baloanelor cu oxigen!

– Perfect! Tu ești tu! Ține aici cinci sute… și mai trec mâine-dimineață să-ți mai aduc cinci sute! Mai reevaluează ce vrei să faci cu mia! Pup!

– Stai, staaaaai! Staaaaaaaai, bancomat blestemaaaaat!