La sfârșitul săptămânii trecute am lansat noua temă a celui de-al optulea sezon din concursul Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră. Tema a fost legată de 1 decembrie ce tocmai a trecut cu mini-vacanța lui la purtător: A fost 1 Decembrie. Ce-i dorești tu dulcei tale Românii?
Concursul se încheie joi, 10 decembrie, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferit de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de vineri, 11 decembrie.
Sebi Răducu nu participă la concurs, dar îi place să scrie și nouă ne place să îi facem auzită vocea.
***
1 Decembrie, 24 Ianuarie, 10 Mai, 23 August sau orice altă zi pentru care simbolismul a îmbrăcat cromatici tricolore sunt momente în care oamenii încearcă să pară altceva decât ceea ce sunt. Cel puțin în spațiul geografic dintre Carpați, Marea Neagră și Delta Dunării. Daci, traci, semivikingi, ultraotomani, românii sunt o sectă diversă de personalități și caractere, prea orgolioase să aparțină unui grup definit.
De aceea, România e doar un vis frumos care se termină de fiecare dată într-un coșmar real. De la poveștile copilăriei care inspiră eroi legendari la propagandă epocală ce favorizează un sistem sau altul, noi am experimentat cum Eminescu este un Tesla al cuvântului, victimizat de conspirația politicienilor, romantizat de viciile carnale și eclipsat de prejudecățile rasiale ale anturajului său.
La fel și cu cei din sport. Ne mândrim cu Nadia care a luat primul 10, dar am fost aproape s-o împușcăm fără nicio remușcare când a încercat să fugă din țară și să treacă granița. Da, uneori fuga este o alegere mult mai patriotă decât a rămâne, pentru că tu îți continui viața și moștenirea lăsată poate fi revendicată oricând la cote mai mari de țara părăsită. Și noi suntem clienți la retrocedări… o grămadă.
Ne mândrim cu Năstase că este primul nr. 1 din tenis, dar viciile lui au fost suportate la un nivel indecent de un sistem care își trata indecent cetățenii în ceea ce privește libertățile lor personale și vitale. Nu e o problema noastră dacă are 10 sau 1000 de soții, sultanii aveau o politică eficientă cu haremurile lor, dar felul în care uneori apariția lui pe baza unei istorii conjuncturale șterge orice potențială faptă iresponsabilă, arată că România e o iluzie.
Te duci pe stradă și mergi la loterie. Practic, mergi la loterie sperând că o să câștigi sau simplu mergi, încercând să prevezi dacă te vei mai întoarce. Din păcate, nu știi nici măcar după, pentru că intri în vertijul cotidianului care presupune un stres personal/familial sau traume ereditare cu datorii și etichete socio-culturale artificiale.
Mulți oameni cu suferințe, abuzați de timp și de conjuncturi, puțini oameni cu putere care au voința de a schimba ceva pentru că e mai confortabil să-și contureze o ficțiune grandomană, decât o realitate suportabilă și mulțumitoare pentru majoritatea. Nu pot decât să-i urez acestei Românii să se uite în oglindă, să o spargă și să încerce să vadă dacă se poate regăsi în cioburile rămase. Căci acolo e esența. Dozele mici și anonime care umplu statistica aparent irelevantă.
***
Sursă foto cover aici.
