Noi vorbim despre dependența de gadget-uri, despre bunuri, despre consum, apoi încercăm să limităm consumul ca să reducem poluarea și devenim mai buni unii cu alții, dar nu înainte de a deveni mai buni cu animalele și asta se numește maturizare, când ajungi să-ți asumi vina pentru toate relele lumii, nu din perspectivă masochistă, ci din perspectiva apartenenței la o specie în dezvoltare, o specie îngâmfată, arogantă, o specie care parazitează tot ce mișcă, ce crește, o specie care consumă tot ce poate fi consumat și noi vorbim de lăcuste?
Hai să nu jignim lăcustele! Și hai să nu jignim hienele, când le comparăm cu nesățioșii sau incompetenții care conduc lumea asta spre ce? Dacă dispar brusc toate lucrurile în care am investit? Dacă dispar brusc toate obiectele de care depindem? Cum ar fi? Animatorul Garth Lee ne propune o variantă indie-popsy!
